Încă o localitate ucraineană a devenit mormânt comun pentru sute de oameni rămași blocați în regiunea Kiev după invazia rusă. Borodyanka a fost acoperită de ruinele caselor distruse, iar salvatorii care înlătură urmările bombardamentelor afirmă că prognozele privind supraviețuitorii nu sunt deloc optimiste.

Jurnalistul ucrainean Roman Bochkala a vizitat localitatea devastată și afirmă pe rețelele de socializare că, potrivit salvatorilor, oamenii care au mers în adăposturi în timp ce rușii le atacau locuințele nu au mai putut ieși de sub dărâmături. Potrivit lui, salvatorii i-au spus că vor reuși să scoată cadavrele abia în două-trei zile.

„Borodyanka a devenit mormânt comun. Oamenii care se ascundeau de atacuri au murit în subsoluri. Ai noștri nu i-au putu scoate, iar rușilor le era indiferent. Așteptăm știri înspăimântătoare. În două trei zile salvatorii promit să scoată cadavrele. Borodeanka e mai rău decât Bucha. Am încercat să găsesc cel puțin o casă care a ținut. Nu am putut, dar am văzut oameni peste tot. O tragedie”, scrie Bochkala.

În Borodyanka se află și corespondentul special al Realitatea.md, Crina Balea. Jurnalista confirmă distrugerile provocate de către războiul inițiat de Federația Rusă.

ATENȚIE, imaginile de mai jos au fost filmate luni, 4 aprilie, 2022.

Din imaginile publicate de pompierii ucraineni, vedem ruinele clădirilor, care ajung la înălțimea de câțiva metri, îmbrăcăminte, pături și obiecte însângerate, dar și subsolurile în care au rămas obiectele folosite de oamenii care se ascundeau de bombardamente.

Și Mihail Podolyak, consilierul lui Vladimir Zelenski, a publicat o secvență video filmată cu drona în localitate. Oficialul, la fel, afirmă că sunt sute de oameni sub ruinele orașului.

„Borodyanka. O localitate confortabilă, la 50 km de Kiev. Aprilie 2022. Vedere de sus. Imediat după expulzarea măcelarilor ruși pe tancuri. Distrugere, sânge și lacrimi. Și sute de dispăruți sub dărâmături. Prețul răbdării de durată a lumii, ca să nu existe al Treilea Război Mondial”, afirmă Podolyak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, consilierul prezidențial de la Kiev a publicat și imagini din Bucha, arătând lumii cadavrele civililor, cu mâinile legate la spate, zăcând pe străzi. Administrația publică locală susține că acolo există mai multe gropi comune, în care au fost aruncați morții.

Kremlinul neagă acuzațiile și afirmă că ucrainenii ar fi folosit civilii drept scut viu. În același timp, conform Moscovei, care a cerut întrunirea ONU, Podolyak ar înscena fotografii de acest gen pentru a cere armament de la occidentali.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#atac asupra civililor #Borodeanka #Corespondenta Crina Balea #oraș distrus #războiul din Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.