Echipamente de 235 000 de dolari au fost transmise centrului perinatal din Ceadîr-Lunga de către UNFPA Moldova- Fondul ONU pentru Populație, cu suportul financiar al Guvernului Statelor Unite ale Americii. În aceste clipe are loc livrarea echipamentelor moderne pentru intervenții de urgență.

Lotul de echipamente conține aparataj performant pentru sălile de operație și de naștere, mese de operație, echipament necesar pentru anestezie, dar și pentru monitorizarea stării mamei și a copilului la naștere. Suportul oferit centrului perinatal este pentru a fortificarea capacităților și acordarea asistentei pentru o sarcina sănătoasă și naștere în siguranță.

Autoritățile din domeniul sănătății din Găgăuzia susțin că aparatajele utilizate de instituție nu au fost schimbate de circa 30 de ani. Conform medicilor, anual, între 700 și 900 de femei beneficiază de asistența specialiștilor, iar în contextul războiului din Ucraina, 10 refugiate au fost internate la Centrul Perinatal din Ceadîr-Lunga.

„Centrul perinatal din Ceadîr-Lunga este unicul centrul de nivelul doi, construit încă în anii 1990. De atunci nu a fost modernizat și nu a fost modernizat echipamentul. Anul trecut au fost alocați bani și s-au efectuat lucrări de renovare la Centrul perinatal. Prima etapă se încheie datorită întâlnirii bașcanului și UNFPA, s-a ajuns la înțelegerea că Centrul perinatal va fi dotat”, declară Svetlana Duleva, șefa Direcției Sănătate din Găgăuzia.

„Le-am comunicat colegilor din Fond necesitățile Centrului perinatologic și tot de ce aveam nevoie ne-a fost asigurat, astfel încât să asigurăm ajutor atât femeilor din raionul nostru, cât din cele vecine. Astfel, mărim accesibilitatea serviciilor medicale și femeile nu vor trebui să apeleze la instituții medicale republicane. Am primit echipamente, acum îmbunătățim situația referitoare la cadre. Cred că utilajul va fi un mare ajutor pentru colegii noștri și pentru femeile din Ceadîr Lunga, Comrat și din cele apropiate”, povestește Natalia Papozglo, șefa Spitalului Raional Ceadîr-Lunga, .

Pe lângă dotarea cu echipamentul de resuscitare, instituțiile medicale primesc echipament auxiliar care îmbunătățește calitatea serviciilor medicale, oferă siguranță și salvează timpul prețios în cazurile de urgență.

Echipamentul medical a fost procurat ca parte a răspunsului umanitar al UNFPA Moldova, pentru a oferi suport guvernului în asigurarea sănătății reproductive pentru refugiate și pentru populația locală.

#Ceadir-Lunga #Centru perinatal #copii #mame #UNFPA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.