Astăzi, la Chișinău a demarat Forumul ONG-urilor de Mediu, ediția 2023, sub sloganul Participă – Promovează – Acționează pentru un mediu sănătos și protejat. Prima zi a evenimentului a întrunit circa 140 de participanți, reprezentanți ai societății civile din domeniul mediului, înalți oficiali de stat, precum și reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare.

Cu ocazia demarării Forumului, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis participanților un mesaj video.

„Activiștii de mediu, specialiștii din domeniu, oamenii care și-au dedicat activitatea profesională și viața apărării mediului înconjurător sunt oameni importanți în societatea noastră. Voi educați tinerii, oamenii din comunitățile voastre, dar și toți cetățenii despre cum trebuie să avem grijă de mediul nostru înconjurător. Voi dați semnale de alarmă în caz de risc sau pericol și sunteți prima linie de apărare în cazul neglijenței sau abuzurilor comise sau admise de autorități. Munca voastră este necesară, prețioasă și importantă. Iar eu vreau ca guvernul și autoritățile locale să lucreze împreună cu societatea civilă pentru protejarea și folosirea mai rațională și mai grijulie a resurselor naturale din Moldova”, a declarat șefa statului.

„Mă bucur să vă revăd după ani în care am avut posibilitatea să fim o voce și îmi doresc să continuați acea voce unită, acea putere a societății civile, să o promovați și să o aduceți în discuții cu autoritățile publice și centrale, și locale. Trebuie să recunoaștem că societatea civilă în Republica Moldova a fost și sper că va fi o voce unită și o voce care va veni cu aspecte de critică acolo unde ea este necesară, va veni cu aport acolo unde este posibil și evident ca va veni cu soluții, sugestii și recomandări acolo unde au experiență și expertiză. Este evident ca odată cu procesul de integrare europeana, multe organizații din sectorul asociativ vor trece în sectorul de consultanță, dar sectorul de consultanță și sectorul asociativ reprezintă două lucruri diferite. Sectorul asociativ reprezintă cei care pledează pentru egalitatea de drepturi, care bat alarma și care atrag atenția la foarte multe neregularități”, a menționat Ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, a menționat că rolul ONG-urilor locale și naționale nu poate fi supraestimat.

„În cadrul societății civile există expertiză, angajament și diligență în punerea în aplicare a acțiunilor locale și naționale. Aș vrea să remarc faptul că există o claritate și un angajament dovedit în ceea ce privește prioritățile naționale în sectorul mediului și că Suedia este dornică să continue să sprijine eforturile comune în sectorul forestier, gestionarea bazinului râului Nistru și își va extinde sprijinul pentru sectorul gestionării deșeurilor”.

„Societatea civilă din Republica Moldova este promotorul schimbării la cel mai înalt nivel politic. Am văzut multe exemple de succes în care societatea civilă și instituțiile publice conlucrează și își valorifică expertiza în scopul obținerii unor rezultate eficiente. Implicarea societății civile a devenit și mai critică pentru Moldova în calitate de țară candidată la UE. Consolidarea implicării societății civile în procesul decizional la toate nivelurile a fost identificată ca fiind una dintre cele nouă etape din avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Moldovei. Având în vedere protecția mediului și gestionarea durabilă a resurselor naturale, este evident că societatea civilă joacă un rol esențial în mobilizarea și educarea cetățenilor la firul ierbii”, a declarat șeful adjunct al Secției Cooperare din cadrul Delegației UE în Republica Moldova, Adam Ggrodzicki.

În cadrul sesiunii plenare a fost abordat subiectul alinierii activităților ONG-urilor în realizarea priorităților naționale în domeniul protecției mediului cu strategiile și obiectivele partenerilor de dezvoltare.

Forumul ONG-urilor de mediu se va desfășura pe parcursul a două zile, pe 16 și 17 martie, în cadrul cărora vor fi organizate nouă ateliere de discuții, cu tematicile: managementul integrat al resurselor de apă; promovarea, protecția și conservarea biodiversității și a ariilor protejate; rolul ONG-urilor în trecerea la principiile economiei verzi; Convenția Aarhus și respectarea drepturilor omului la un mediu sănătos; gestionarea deșeurilor; eficiența energetică; schimbările climatice și reducerea riscurilor de dezastre; comunicare și informare de mediu; plantări forestiere comunitare prin valorificarea terenurilor degradate.

Scopul foromului constă în încurajarea colabărilor în sectorul asociativ, pentru protejarea mediului și promovarea drepturilor de mediu. Totodată, întrunirea servește ca o platformă de comunicare și schimb de experiențe pentru reprezentanții societății civile, autoritățile publice centrale și locale, donatori și alte entități interesate de îmbunătățirea mediului și utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Evenimentul este organizat de către Asociația Obștească EcoContact, în parteneriat cu Consiliul Național al ONG-urilor de Mediu, cu suportul Suediei, al Centrului Național de Mediu și al Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (ADC).

#ecologie #forum #mediu #ONG #Republica Moldova

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.