Andrea Meza, reprezentanta Mexicului, a fost încoronată Miss Univers 2021, duminică seară, în Statele Unite ale Americii. Frumoasa brunetă, în vârstă de 26 de ani, a întrecut 73 de concurente, obţinând cel de-al 69-lea titlu Miss Univers.

Câștigătoarea este din oraşul Chihuahua, este model şi make-up artist, dar este şi licenţiată în inginerie software. De asemenea, ea este activistă și susținătoare a Institutului Municipal pentru Femei, care își propune să pună capăt violenței de gen.

Andrea Meza, îmbrăcată într-o rochie de seară strălucitoare de culoare roşie, le-a devansat pe finalistele din Brazilia şi Peru, cu prilejul unei gale desfăşurate la Seminole Hard Rock Hotel & Casino din Hollywood, un oraş din statul american Florida.

Miss Universe 2021 a fost desemnată de un juriul format din opt femei.

Concursul a fost prezentat de actorul Mario Lopez şi de Olivia Culpo, fostă Miss Univers 2012.

Miss Universe Zozibini Tunzi, prima femeie de culoare din Africa de Sud care a câștigat coroana, deținea titlul din decembrie, 2019, iar anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19, concursul nu a avut loc.

#concurs #Mexic #Miss Univers 2021 #pandemie

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.