Scena culturală din țara noastră este valorificată la nivel european, grație proiectului MoldArte. Vineri, 28 octombrie, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, a avut loc conferința de încheiere a proiectului MoldArte, finanțat de EUNIC prin programul European Spaces for Culture și organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Goethe-Institut București, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene din Republica Moldova.

La eveniment au participat mai mulți actori importanți din arealul cultural al ambelor maluri de Prut, printre care se numără: Președintele Institutului Cultural Român Liviu Jicman, Directorul Goethe-Institut București Joachim Umlauf, directorul Asociației Companiilor de Creație din Moldova Vasili Braga, precum și fondatorul Moldovan Național Youth Orchestra Andriano Marian.

„Este un moment de bilanț în care prezentăm activitățile organizate în 2022 în cadrul acestui proiect finanțat de EUNIC Global și organizat prin Institutul Cultural Român, Goethe Institut și Ambasada Austriei la Chișinău, parteneri în clusterul EUNIC Chișinău. Este important că platforma moldarte.eu rămâne deschisă tuturor organizațiilor și profesioniștilor culturali care vor să se înscrie. Acest instrument foarte valoros pune în lumină la nivel european scena culturală din Republica Moldova. Vă asigur că vom valorifica în continuare această resursă și o vom pune și la dispoziția colegilor noștri din reprezentanțele ICR din lume, pentru a promova cu ocazii potrivite actorii culturali și inițiativele de aici, pe plan internațional”, a afirmat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, în cadrul conferinței.

Desfășurat în perioada martie-octombrie 2022, atât în format online, cât și fizic, proiectul a adus în atenția publicului peste 50 de evenimente, printre care se numără conferințe pe teme de interes local, ateliere de lucru și vizite de cercetare, dezvoltarea unei platforme cu articole, interviuri, podcast-uri, resurse, oportunități.

În lunile septembrie-octombrie, au avut loc vizite de cercetare la Soroca, Bălți și Chișinău cu scopul de a dezvolta colaborări și inițiative comune. La aceste vizite au participat atât experți români și străini, cât și jurnaliști veniți de la București și Iași.

„Soroca deține o moștenire culturală importantă, materială și imaterială, care, alături de amplasarea ei geografică, o transformă într-o destinație interesantă. Poziția sa, la frontiera cu Ucraina, deși complexă în vreme de război, poate, de asemenea, reprezenta un atu important în ceea ce privește turismul și schimburile culturale. Am fost impresionată de capacitatea și motivația puternică a profesioniștilor din domeniul culturii întâlniți, în special de eforturile pe care le depun pentru a educa și a implica tinerii în viața culturală, ceea ce este esențial”, scria Cristina Farinha, expert în politici culturale, despre vizita la Soroca.

Un loc aparte în cadrul proiectului MoldArte l-au ocupat cursurile și atelierele de lucru, cu teme precum: Managementul cultural, Finanțarea/Sustenabilitatea/Advocacy în cultură, Bugetare participativă și creare de portofolii în domeniile: artele spectacolului, artele vizuale, literatură și muzică. Pentru susținerea acestor ateliere, au fost prezenți la Chișinău specialiști din România, Republica Moldova și țările partenere.

„Un bun start pentru un manager cultural începător ca mine. Aștept cu interes următoarele lecții! Mulțumesc frumos!”, a transmis unul dintre participanții la cursurile MoldArte.

Pentru a veni în sprijinul nevoilor locale de incluziune și participare și pornind de la lipsa de vizibilitate și dinamica slabă în rândul actorilor instituționali și independenți, MoldArte a creat și dezvoltat o platformă integrată online și on-site, un instrument de relaționare viabil și durabil pentru profesioniști (artiști, manageri culturali, organizații publice sau private).

Pe platforma www.moldarte.eu pot fi accesate, în limbile română și engleză, 6 Public Talk-uri, care abordează teme precum Arta ca motor pentru incluziune socială și implicare civică, Capitalizarea patrimoniului local în proiecte moderne, Statutul artistului, Rolul artistului independent, Educația prin cultură sau Oportunități internaționale / Colaborare culturală; 6 podcasturi realizate de Tania Însurățelu despre „culisele” sectoarelor creative și dificultățile pe care artiștii le întâmpină în Republica Moldova; 20 de articole (interviuri, sinteze și analize ale evenimentelor culturale și creative sau ale proiectelor artistice care se desfășoară în Republica Moldova); o cartografiere a organizațiilor și artiștilor independenți din Republica Moldova; dar și oportunități, studii, o bibliotecă și alte informații relevante pentru cei care doresc să afle mai multe despre cultura din Republica Moldova.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#cultura #Europa #MoldArte #Romania

Halfeti este un oraș din Turcia cunoscut pentru trandafirii săi „negri”, cultivați pe malurile Eufratului. Soiul, numit „Karagül”, înflorește cu adevărat negru doar aici, potrivit legendei locale.

Explicația științifică e mai puțin misterioasă: experții spun că florile nu sunt negre în sensul strict, ci au o nuanță de roșu extrem de închis.

„Nu cred că vreo floare așa-zisă neagră este cu adevărat neagră”, spune Michael Marriott, expert internațional în trandafiri. El explică faptul că nuanțele de purpuriu sau roșu foarte închis pot părea negre, mai ales cât timp bobocul e încă închis, iar soarele intens accentuează culoarea.

Guy Barter, horticultor-șef al Royal Horticultural Society din Marea Britanie, e de acord: „Trandafirii negri sunt mai degrabă de un maro foarte închis sau roșu foarte, foarte închis.”

Localnicii au transformat floarea într-un brand al orașului: înghețată, săpunuri și ceaiuri cu trandafir negru. Parfumeria britanică Penhaligon’s și-a numit chiar unul dintre parfumuri „Halfeti”.

Potrivit unei legende locale, o tânără pe nume Vartuhi s-a îndrăgostit de un tânăr orfan, Firat, dar dragostea le-a fost interzisă. Disperați, cei doi s-au aruncat împreună în Eufrat. Din acea zi, spune legenda, trandafirii din Halfeti au început să înflorească negru, în loc de roșu.

Dar orașul nu e cunoscut doar pentru flori. O parte din vechiul Halfeti se află astăzi la câțiva metri sub suprafața apei. Casele de piatră, magazinele și o parte dintr-o moschee veche de aproape două secole au fost înghițite de apă, după construcția barajului Birecik, în anul 2000. Peste 6.000 de localnici au fost nevoiți să se mute, iar aproximativ 40% din localitate a fost acoperită de apă.

„Nu poți aduce cultura înapoi; cultura rămâne sub apă”, declară Erhan Yildirim, cercetător local și ghid, pentru CNN.

Astăzi, vizitatorii vin în Halfeti pentru a vedea rămășițele vechiului oraș, cu barca, cu skijetul sau cu flyboardul, și pentru a admira trandafirii care au făcut orașul celebru în toată lumea.