Scena culturală din țara noastră este valorificată la nivel european, grație proiectului MoldArte. Vineri, 28 octombrie, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, a avut loc conferința de încheiere a proiectului MoldArte, finanțat de EUNIC prin programul European Spaces for Culture și organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Goethe-Institut București, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene din Republica Moldova.

La eveniment au participat mai mulți actori importanți din arealul cultural al ambelor maluri de Prut, printre care se numără: Președintele Institutului Cultural Român Liviu Jicman, Directorul Goethe-Institut București Joachim Umlauf, directorul Asociației Companiilor de Creație din Moldova Vasili Braga, precum și fondatorul Moldovan Național Youth Orchestra Andriano Marian.

„Este un moment de bilanț în care prezentăm activitățile organizate în 2022 în cadrul acestui proiect finanțat de EUNIC Global și organizat prin Institutul Cultural Român, Goethe Institut și Ambasada Austriei la Chișinău, parteneri în clusterul EUNIC Chișinău. Este important că platforma moldarte.eu rămâne deschisă tuturor organizațiilor și profesioniștilor culturali care vor să se înscrie. Acest instrument foarte valoros pune în lumină la nivel european scena culturală din Republica Moldova. Vă asigur că vom valorifica în continuare această resursă și o vom pune și la dispoziția colegilor noștri din reprezentanțele ICR din lume, pentru a promova cu ocazii potrivite actorii culturali și inițiativele de aici, pe plan internațional”, a afirmat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, în cadrul conferinței.

Desfășurat în perioada martie-octombrie 2022, atât în format online, cât și fizic, proiectul a adus în atenția publicului peste 50 de evenimente, printre care se numără conferințe pe teme de interes local, ateliere de lucru și vizite de cercetare, dezvoltarea unei platforme cu articole, interviuri, podcast-uri, resurse, oportunități.

În lunile septembrie-octombrie, au avut loc vizite de cercetare la Soroca, Bălți și Chișinău cu scopul de a dezvolta colaborări și inițiative comune. La aceste vizite au participat atât experți români și străini, cât și jurnaliști veniți de la București și Iași.

„Soroca deține o moștenire culturală importantă, materială și imaterială, care, alături de amplasarea ei geografică, o transformă într-o destinație interesantă. Poziția sa, la frontiera cu Ucraina, deși complexă în vreme de război, poate, de asemenea, reprezenta un atu important în ceea ce privește turismul și schimburile culturale. Am fost impresionată de capacitatea și motivația puternică a profesioniștilor din domeniul culturii întâlniți, în special de eforturile pe care le depun pentru a educa și a implica tinerii în viața culturală, ceea ce este esențial”, scria Cristina Farinha, expert în politici culturale, despre vizita la Soroca.

Un loc aparte în cadrul proiectului MoldArte l-au ocupat cursurile și atelierele de lucru, cu teme precum: Managementul cultural, Finanțarea/Sustenabilitatea/Advocacy în cultură, Bugetare participativă și creare de portofolii în domeniile: artele spectacolului, artele vizuale, literatură și muzică. Pentru susținerea acestor ateliere, au fost prezenți la Chișinău specialiști din România, Republica Moldova și țările partenere.

„Un bun start pentru un manager cultural începător ca mine. Aștept cu interes următoarele lecții! Mulțumesc frumos!”, a transmis unul dintre participanții la cursurile MoldArte.

Pentru a veni în sprijinul nevoilor locale de incluziune și participare și pornind de la lipsa de vizibilitate și dinamica slabă în rândul actorilor instituționali și independenți, MoldArte a creat și dezvoltat o platformă integrată online și on-site, un instrument de relaționare viabil și durabil pentru profesioniști (artiști, manageri culturali, organizații publice sau private).

Pe platforma www.moldarte.eu pot fi accesate, în limbile română și engleză, 6 Public Talk-uri, care abordează teme precum Arta ca motor pentru incluziune socială și implicare civică, Capitalizarea patrimoniului local în proiecte moderne, Statutul artistului, Rolul artistului independent, Educația prin cultură sau Oportunități internaționale / Colaborare culturală; 6 podcasturi realizate de Tania Însurățelu despre „culisele” sectoarelor creative și dificultățile pe care artiștii le întâmpină în Republica Moldova; 20 de articole (interviuri, sinteze și analize ale evenimentelor culturale și creative sau ale proiectelor artistice care se desfășoară în Republica Moldova); o cartografiere a organizațiilor și artiștilor independenți din Republica Moldova; dar și oportunități, studii, o bibliotecă și alte informații relevante pentru cei care doresc să afle mai multe despre cultura din Republica Moldova.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#cultura #Europa #MoldArte #Romania

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.