VIDEO Câtă cultură, atâta țară! Actorul Vasile Tăbîrță, în amintirile oamenilor din Zăicani

Personalitățile care au contribuit la patrimoniul spiritual al țării noastre rămân în umbră, iar după ce se trec din viață, abia de ne mai amintim câteodată de ei. Printre cei care merită, măcar postmortem, respectul și onorurile de care n-au avut parte în timpul vieții este și Vasile Tăbîrță, actor de teatru şi film, născut la 1 ianuarie 1940, în satul Zăicani, județul Bălți, acum, raionul Rîșcani, scrie NordNews.

,-Dar pe unde a stat el, nu știți pe unde este casa lui părintească? – Pe drumul acesta, doar înainte. Dar care filme le-ați văzut cu participarea actorului Vasile Tăbîrță? –Cu porcul. –Văleu, văleu, nu turna? –Da”, a spus un consătean.

„Lutu-i lut, dar tencuiala-i sfântă”. Este fraza populară din filmul ,,Văleu, văleu, nu turna”. Și casa sa părintească a fost tencuită, dar, lăsată de izbeliște, s-a schimbat, e pustie și plină de amintiri…”, a spus Nicoleta Pînzaru, reporter Nord News.

În nordul țării, la aproape 60 de km de orașul Bălți, actorul Vasile Tăbîrță trăiește în amintirile oamenilor din Zăicani. ,,Vasica, Vasunea sau Vasilică”, așa îl numeau consătenii în copilărie.

,,S-a început pe această scenă, după cum vedeți, aici, la Casa de Cultură din Zăicani. Țin minte și prima piesă pe care a jucat-o aici, este vorba despre „Revizorul”. Eu eram prin clasa a III-a, a IV-a, pe acele timpuri”, a spus Liviu Rusu, Conducător artistic al Casei de Cultură ,,Iacob Burghiu”, s. Zăicani, r. Rîșcani.

,,El a zis: ,,Ce nu ar fi, dar eu vreau să devin artist”. A devenit un artist mare, nu am ce zice. Vasile avea darul de acasă. Pot să vă spun un lucru, care îmi amintește despre Vasile. Deci, în sat la noi, în mahala, era o baie. La acea baie ne duceam cu toții sâmbăta. Era o singură baie. Apă caldă era mai puțină, dar apă rece cât voiai, că era din iaz. După ce ne băiam, ieșeam în mahala. Veneam și ne întrebam. ,,Unde plecăm? Plecăm la moș Vasile”, care era tatăl lui Costrunea. Moșul era în vârstă. Avea o babă, o numea Chilina. Mai făcea el câte puțină țuică. Când veneam de la baie, plecam la moș Vasile să ne „sfințim”. Moș Vasile scotea vreo două pahare mai urâțele, cana și ne cinstea cu țuică. De unde până unde, s-a aflat că moș Vasile face țuică. A venit de la primărie, i-au luat bacul, i-a luat toată aparatura. A rămas moșul fără utilaje. Scârbă mare”, a povestit Ion Galagan, colegul de clasă a lui Vasile Tăbîrță.

Succesul în carieră de mai apoi și faima nu l-au făcut să uite de unde a pornit în lume. Casa părintească din Zăicani era locul unde actorul se refugia după turnee lungi și obositoare. Aici, mereu îl așteptau cu masa întinsă cei mai fideli admiratori – familia și prietenii.

,,Noi aici așezam măsuța ca la țară și el începea să ne spună bancuri. Era foarte vesel, foarte ospitalier. Ne povestea cum se ducea cu concertările, cum umbla cu filmările. Ne povestea cum se oprea pe drum, cum strigau, cum se speriau unul pe altul. Mai pe scurt, un om foarte bun a fost.”

,,El era mereu cu simțul umorului. El mereu a fost un om tare bun.”

,,Oricare om pe care îl vedea, îl simțea cumva, îl imita. Era în vale, lângă cimitir, un moș. Era puțin grebănos, era bătrân și el mergea exact ca dânsul și tot ca el vorbea”, au spus locuitorii din satul Zăicani.

În spectacolele și filmele în care a jucat, Vasile Tăbîrță a reușit să arate viața moldoveanului de la sat, care trebuit să îndure toate încercările istoriei.

,,Vasile…da! El a fost cel care a redat viața noastră de la țară. Filmele în care el s-a filmat a arătat acolo într-adevăr ceea ce este real. Acolo sunt 90% realitate, în filmele lui”, a mai menționat colegul său de clasă.

În 1970, după ce absolvise Institutul de Arte „Gavril Musicescu” (astăzi, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice), Vasile Tăbîrță a fost angajat la Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” din Bălți. A făcut parte din generația de aur a teatrului și a activat aici timp de 28 de ani, perioadă în care a jucat peste 50 de roluri.

,,Primul spectacol pe care l-am jucat cu el a fost ,,Agache Flutur”, unde Vasile îl interpreta pe un evreu care dădea bani cu împrumut. Doar Vasile putea să găsească niște chestii deosebite. Avea el un gest, mereu număra banii, chiar și prin somn. Era un tic al unui om care număra banii și el permanent o făcea. Dar în spectacolul ,,Străinul”, ce făcea Vasile… Poate avea niște rolul episodice, dar Vasile ieșea cu brio. El știa să aducă ceva nou, de la Zăicani, de aici”, ne-a povestit Constantin Stavrat, Artist al Poporului.

Pe lângă talentul actoricesc, Vasile Tăbârță mai avea unul – îi plăcea foarte mult să gătească.

,,Du-te tu într-o parte Silvia, eu să pregătesc o măliguță cu mujdei. Îți părea că din cinci pești, mâncau vreo 11, după cum îi pregătea Vasile”, a mai adăugat Stavrat.

,,Vasile Tăbîrță, ca partener de scenă era ideal. Regizorul nu trebuia să îi lămurească mult. Îi spunea: ,,Treci acolo!” și el îndreptățea lucrul acesta inconștient, iar asta se numește talent. Într-o clipă îl făcea pe spectator să râdă, să zâmbească, să aplaude, iar peste câteva secunde…să plângă într-un fel”, își amintește Ion Marcoci, Artist al Poporului.

Nu se știe de ce Vasile Tăbîrță a părăsit, după 28 de ani de activitate, Teatrul din Bălți. Cert este că la Chișinău a dus dorul colegilor din nordul țării, susține Președintele Uniunii Teatrale din Moldova, Sandu Grecu, care l-a angajat pe Vasile Tăbîrță la Teatrul Național ,,Satiricus” în anul 1998. Deși a activat aici doar șase ani, Vasile Tăbîrță a reușit să se impună, ca om și ca artist, printre atâtea mari personalități din lumea teatrului.

,,Erau îndrăgostiți toți actorii de el, fetele veneau la el cu sfaturi. El era omul care nu intra niciodată în conflict, care iubea foarte mult lumea, creația. Pentru el era importantă liniștea, pacea”, ne-a povestit Sandu Grecu, Președintele Uniunii Teatrale din R. Moldova.

Iar prestația lui într-un spectacol aduna mereu sala plină.

,,El asculta melodia, putea să se miște. Se mișca așa, un fel de Don Juan. Era fantastic ce se făcea în sală. Erau oameni din școli aici, pedagogi. Deci, el un pedagog de o ținută deosebită, așa de intelect.”, mai adaugă Sandu Grecu.

Pe cât iubea scena și oamenii, pe atât de mult iubea și cărțile.

,,Oamenii spun că Vasile Tabîrță cheltuia mai toți banii pe cărți. Dovadă este această bibliotecă mare pe care am descoperit-o în casa sa. Sunt sute de cărți, majoritatea scrise în chirilică, care cândva au fost răsfoite de regretatul actor”, a spus Nicoleta Pînzaru, reporter Nord News.

,,Vasile Tăbîrță nu voia case, apartamente, averi, mașină. El niciodată nu putea discuta cu actorii și să spună: ,,Băi, vreau să-mi cumpăr o mașină, vreau să-mi cumpăr o motocicletă, vreau vilă, vreau casă, vreau apartament.” , a mărturisit Sandu Grecu.

Pentru Vasile Tăbîrță, familia fost bogăția cea fără de preț. Actorul a fost un soț devotat, un tată iubitor și un bunel grijuliu.

,,Copiii și nepoții erau sufletul lui. Dacă pleca în turneu, noaptea, după spectacol, sărea într-o mașină de ocazie și venea acasă. Copiii dormeau și el stătea până dimineață, se uita la ei, îi mângâia, le șoptea vorbe. Dimineața ele se trezeau, îl vedeau și săreau peste el, îl îmbrățișau”, își amintește Silvia Tăbîrță, soția lui Vasile Tăbîrță.

În spatele unui bărbat de succes stă o femeie puternică, așa se zice. În spatele lui Vasile Tăbîrță a fost soția sa, Silvia Tăbîrță. Deși recunoaște că e greu să fii soție de artist, îi este foarte dor de vremurile trăite alături de el.

,,În 33 de ani și cât am trăit noi împreună, nu am reușit măcar o dată să ne certăm ca oamenii. Îmi pare rău că a durat atât de puțin, 33 de ani au trecut într-o secundă”, a mai adăugat soția sa.

Silvia Tăbîrță nu-și poate ierta faptul că nu a fost alături de soțul ei atunci când el … a murit.

,,Acesta este regretul cel mai mare al meu. Că nu eram acasă, nu eram lângă el. Nu am fost lângă el în cel mai groaznic moment al lui. M-am întâlnit cu cineva după asta la spital. El mi-a spus că, până în ultimul moment mi-a strigat numele.”

Pe lângă toate calitățile, Vasile Tăbîrță avea și un viciu – fumatul. Anume această meteahnă i-a grăbit decesul lui Vasile Tăbîrță. Actorul obișnuia să fumeze pachete întregi de țigări pe zi.

,,Vasile a fost un fumător, un vânător și un pescar înrăit. El fuma țigări de 6 copeici, Nistru, Leana. Se termina țigara și el aprindea alta. Vasile foarte mult fuma. Țigări erau unde vrei, iar eu îi spuneam: ,,-Vasea, de ce nu le strângi? –Măi, dar dacă nu am țigări, dacă se termină, mai umblu încolo, mai iau de aici.” Noaptea îl auzeai pe Vasile pe coridorul hotelului fumând. Spuneam: ,,Băi, a ieșit Tăbîrță la fumat”. El nu putea fără țigara aceasta”, spune Constantin Stavrat, Artist al Poporului.

,,El nu avea grijă de sănătatea lui. El cu anii, cu zeci de ani nu se ducea la o consultație la doctor. El tot timpul se gândea la ceva”, spune Ion Marcoci, Artist al Poporului.

Poate că, dacă avea norocul să se nască într-o altă țară, Vasile Tăbîrță ar fi fost apreciat precum merita, de toți deopotrivă, dela opincă și până la… Vlădică.

,,A fost la Voronin și i-a cerut ca să-l ajute, să-l trimită la Moscova, la tratament, într-o clinică specială, că era tare bolnav. El a spus că: ,,nezamenimih artistov net”, asta a spus Voronin și … s-a pierdut. Mi-au spus că Vasile a murit fără ușă la casă. El unde trăia, la cămin, avea două camere, dar afară nu era ușă. Păi, camera unde stătea el afară, era fără ușă. Era doar o pătură în ușă. Ei au făcut ușa și nu au mai reușit să pună ușa acasă. Vasile a murit fără ușă la casă.”, mai spune colegul de clasă a lui Vasile Tăbîrță.

Așa am fost noi dintotdeauna cu artiștii: cât sunt vii, nu ne prea interesează soarta lor, iar după ce mor, ne bocim degeaba că n-am știut să-i prețuim și le atribuim tot felul de legende, mai mult sau mai puțin adevărate.

,,Doamne ferește, cum să spui așa ceva, că am avut cearșaf în loc de ușă? Noi nu am simțit sărăcia. Noi am fost foarte bogați sufletește, în primul rând”, spune Silvia Tăbîrță, care infirmă aceste lucruri.

Pe 10 februarie 2004, când Vasile Tăbîrță a plecat într-o lume mai bună, autoritățile comuniste nu au declarat zi de doliu în Moldova, deși era cazul.

,,Din oficiali, la înmormântarea lui Vasile Tăbîrță, în afară de Primăria Chișinău nu a fost nimeni. Elementar, Ministerul Culturii trebuia să emită un comunicat, dacă nu chiar Președinția, în care să semneze președintele țării, ministrul culturii, președintele parlamentului. Domnule, este un omagiu adus unei personalități pe care nu atât de multe le are R. Moldova”, a răspuns Sandu Grecu.

Anul acesta se împlinesc 18 ani fără regretatul actor Vasile Tăbîrță. Pe 1 ianuarie 2023, ar fi împlinit vârsta de 73 de ani. Ca de fiecare dată, la știri, demnitarii vor spune cât de mult a însemnat și înseamnă Vasile Tăbîrță pentru cultura noastră, alții vor scrie postări despre cât de mult ne lipsește, pentru ca a doua zi să uite, iarăși, de acest nume până la o altă dată aniversară. Și dacă moștenirea spirituală a unui artist cum fost Vasile Tăbîrță va rămâne în arhive, prin biblioteci ori chiar și pe internet, lucrurile și locurile care ne vor aminti și peste ani de el se pierd, încetul cu încetul. Bunăoară, casa părintească a actorului, care nu mai e ce-a fost odată.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan susține că și-ar dori ca această căsuță din Zăicani să fie transformată într-o casă muzeu, doar că este nevoie de intervenția autorităților publice locale. Potrivit articolului 4 al legii descentralizării, administrarea bunurilor din domeniile public şi privat ale raionului, precum și planificarea lucrărilor de construcţie, întreţinere şi gestionare a unor obiective publice de interes raional sunt domenii de activitate ale autorităților publice locale. Ce mai, aceeași birocrație, dar cu altă pălărie.

,,În toate cazurile este nevoie de implicarea, repet, a rudelor și a comunității respective. Cu siguranță, pentru ca astfel de destinație să fie înființată este nevoie de conlucrare sau acest proiect este nevoie să se sprijine pe trei piloni de bază. În primul rând este societatea, societatea însemnând rudele, un grup de inițiativă, societatea locală. Doi – implicarea autorităților publice locale, centrale și implicarea, de ce nu, și a potențialelor sponsori”, a declarat Sergiu Prodan, ministrul Culturii în R. Moldova.

Conform legii, Ministerul Culturii nu are dreptul să priveze bunuri publice pentru a renova, de exemplu, casele oamenilor de artă din țara noastră, fără inițiativa sau implicarea rudelor, APL-urilor și ONG-urilor.

,,Despre casa regretatului Vasile Tăbîrță, credeți-mă, este un moment personal pentru mine, extrem de important. L-am cunoscut foarte bine. Am lucrat împreună mult. Domnul Tăbîrță a făcut un rol central în filmul meu de diplomă ,,Cea mai bună dintre lumi sau o simplă zi de toamnă”. Un film la care țin foarte mult. De altfel, a făcut un rol extraordinar”, a mai adăugat ministrul.

Primarul satului Zăicani, Victor Tăbîrță susține că bugetul localității este prea mic pentru a demara un proiect de renovare a casei actorului, mai ales că inițiativa trebuie să vină din partea rudelor și a societății civile.

,,Vă spun sincer, în plan încă nu avem. Eu consider că inițiativa trebuie să vină de la familie, de la copii. Ei sunt principalii. Noi suntem pentru ca să susținem astfel de lucruri. Dacă o să fie nevoie, o să întreprindem măsurile care depind de noi. Dacă ar fi de acord, da. Nicio problemă. Părerea mea este că ar trebui să încercăm. Dacă este nevoie să scriem la minister, să spunem ce plan avem în privința acestei case”, a afirmat Victor Tăbîrță, primarul s. Zăicani, r. Rîșcani.

Iar până rudele și societatea civilă vor veni cu inițiative concrete, pe viitor, la Zăicani vor fi organizate diferite acțiuni și manifestări culturale, pentru ca tânăra generație să țină minte că în satul lor s-a născut și a copilărit un mare actor al neamului.

,,Dacă e să organizăm astfel de serate, ele ar fi binevenite la noi în sat, pentru ca elevii să știe. În mare parte cred că profesorii, elevii, cunosc despre Vasile Tăbîrță, dar anume generația mai tânără, cred că mai puțin”, a mai adăugat primarul.

,,Bătrânul care a învins balaurul” este rolul din filmul ,,Tunul de lemn” care i-a adus faima actorului Vasile Tăbîrță.

,,După lansarea acestui film, Vasica voia din nou un ,,Tun de lemn”. Voia din nou un așa rol interesant. Atât în teatru, cât și în cinematografie, dar … acel tun de lemn…nu a mai venit”, ne-a povestit Ion Marcoci.

Vasile Tăbîrță a mai interpretat roluri în filmele ,,La porțile satanei” ; ,,Fii fericită, Iulia!”; ,,Floare albastră”; ,,Corbii prada n-o împart”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Vasile Tăbîrță #actor #cultura

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.