Moldoveanca Olga Chilat, o artistă care creează ilustrații specifice folclorului și mitologiei românești, a decis să alerge la un maraton din Amsterdam purtând o cușmă de cârlan, scrie diez.md.

Aceasta a purtat cușma jumătate din maraton și a stârnit curiozitatea celorlalți participanți și a susținătorilor. Copiii neerlandezi au fost cei care au cercetat-o foarte atent.

„Vremea a fost schimbătoare. Când era însorit, nu vreau să mint, îmi era un pic cald. Dar cu bureți pe frunte și la ceafă a fost ok. În schimb, când bătea vântul și ploua, a fost superfain. De ce să alergi cu cușmă de cârlan? Pentru a stârni curiozitatea celorlalți participanți și a susținătorilor. Mai ales copiii neerlandezi au apreciat și m-au cercetat foarte atent”, a precizat ea într-o postare pe pagina sa de Instagram.

View this post on Instagram

A post shared by olgutsagugutsa (@olgutsagugutsa)

Olga a explicat faptul că acest gest a fost unul semnificativ pentru ea din trei motive.

am adăugat un nivel de dificultate – cușma de fapt e destul de grea și pe la kilometrul al 12-lea începe să apese. Plus că ești un pic mai puțin aerodinamic și trebuie să opui rezistență vântului, deci mușchii gâtului sunt suprasolicitați;

m-am simțit susținută de familie și neam fiind foarte departe de casă. În comparație cu greutățile prin care au avut de trecut oamenii din neamul meu, eu cu siguranță pot să alerg 21 de kilometri în cușmă;

am vrut să vadă cât mai mulți oameni cușma noastră de cârlan – la maraton cu participat zeci de mii de oameni, plus spectatorii și susținătorii. Dacă am stârnit curiozitate cuiva din această parte a continentului, atunci misiunea mea a fost îndeplinită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cușma #maraton #moldoveanca

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.