Moldoveanca Olga Chilat, o artistă care creează ilustrații specifice folclorului și mitologiei românești, a decis să alerge la un maraton din Amsterdam purtând o cușmă de cârlan, scrie diez.md.

Aceasta a purtat cușma jumătate din maraton și a stârnit curiozitatea celorlalți participanți și a susținătorilor. Copiii neerlandezi au fost cei care au cercetat-o foarte atent.

„Vremea a fost schimbătoare. Când era însorit, nu vreau să mint, îmi era un pic cald. Dar cu bureți pe frunte și la ceafă a fost ok. În schimb, când bătea vântul și ploua, a fost superfain. De ce să alergi cu cușmă de cârlan? Pentru a stârni curiozitatea celorlalți participanți și a susținătorilor. Mai ales copiii neerlandezi au apreciat și m-au cercetat foarte atent”, a precizat ea într-o postare pe pagina sa de Instagram.

View this post on Instagram

A post shared by olgutsagugutsa (@olgutsagugutsa)

Olga a explicat faptul că acest gest a fost unul semnificativ pentru ea din trei motive.

am adăugat un nivel de dificultate – cușma de fapt e destul de grea și pe la kilometrul al 12-lea începe să apese. Plus că ești un pic mai puțin aerodinamic și trebuie să opui rezistență vântului, deci mușchii gâtului sunt suprasolicitați;

m-am simțit susținută de familie și neam fiind foarte departe de casă. În comparație cu greutățile prin care au avut de trecut oamenii din neamul meu, eu cu siguranță pot să alerg 21 de kilometri în cușmă;

am vrut să vadă cât mai mulți oameni cușma noastră de cârlan – la maraton cu participat zeci de mii de oameni, plus spectatorii și susținătorii. Dacă am stârnit curiozitate cuiva din această parte a continentului, atunci misiunea mea a fost îndeplinită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cușma #maraton #moldoveanca

Subiectul disensiunilor privind renovarea caldarâmului de pe str. 31 August 1989 din Capitală este hiperbolizat, consideră secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei. Potrivit oficialului, legislația stipulează că drumurile pot fi reparate doar de proprietarii lor.

Cirimpei a relatat în discuții cu Realitatea că, totuși, zona reprezintă însemnătate pentru suflul cultural al municipiului Chișinău, iar schița de proiect prezentată de Primăria Capitalei a fost aprobată, atunci când a corespuns normelor solicitate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

„Când vorbim de drumuri locale, stăpânii drumurilor locale sunt autoritățile locale și doar ei pot interveni pe acest drum. Dacă vorbim despre acest segment a străzii 31 August, acest segment este unul foarte important din punct de vedere cultural. Noi avem două blocuri ale Bibliotecii Naționale, noi avem un Palat în numele lui Sulac, avem două muzee, Muzeul Național de Arte, Muzeul Național de Istorie și avem Teatrul Licurici. Acest segment este îmbibat de cultură, de istorie, sunt monumente istorice și trebuie o altă abordare decât alte segmente ale străzii 31 August.

În momentul în care primăria a venit cu schița de proiect și această schiță de proiect a corespuns inclusiv și normelor CNMI, a fost aprobată”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Corneliu Cirimpei, o situație similară a vizat și Grădina Publică Ștefan cel Mare, unde schița de proiect a fost aprobată din a treia încercare. Funcționarul de la Ministerul Culturii nu știe, însă, când ar putea demara lucrările, afirmând că totul depinde de municipalitate și de banii existenți în bugetul Capitalei.

#caldaram #CNMI #Corneliu Cirimpei #proiect #renovare