Oamenii de știință americani care au creat primii „roboți vii” spun că formele de viață, cunoscute sub numele de xenoboți, se pot reproduce independent, într-un mod care nu a mai fost întâlnit până acum la plante sau la animale, informează CNN.

Formați din celulele stem ale broaștei africane cu gheare (Xenopus laevis) de la care își iau numele, xenoboții au o dimensiune de sub un milimetru.

Micile entități au fost dezvăluite pentru prima dată în 2020, după ce experimentele au arătat că acestea se pot deplasa, pot lucra în grup și se pot autovindeca.

Acum, oamenii de știință care le-au dezvoltat la Universitatea din Vermont, Universitatea Tufts și Institutul Wyss pentru Inginerie Biologică de la Universitatea Harvard au declarat că au descoperit o formă complet nouă de reproducere biologică, diferită față de orice se cunoaște la un animal sau plantă. „Am fost uimit de acest lucru”, a declarat Michael Levin, profesor de biologie și director la Allen Discovery Center de la Universitatea Tufts, care a fost co-autor principal al noii cercetări.

„Broaștele au modul lor specific de a se reproduce, cunoscut, dar când eliberezi celulele de restul embrionului și le dai șansa de a-și da seama cum să evolueze într-un mediu nou, nu numai că își dau seama, dar au descoperit o nouă modalitate de a se mișca și au găsit, aparent, o nouă modalitate de a se reproduce”, a explicat cercetătorul.

Robot sau organism?

Celulele stem sunt celule nespecializate care au capacitatea de a se dezvolta în diferite alte tipuri de celule. Pentru a produce xenoboții, cercetătorii au răzuit celule stem vii din embrioni de broaște și le-au lăsat să incubeze. În această tehnică nu este implicată nicio manipulare a genelor.

„Cei mai mulți oameni cred că roboții sunt făcuți din metale și ceramică, dar nu e vorba din ce este făcut un robot, ci ceea ce face. Acesta are menirea să acționeze în numele oamenilor”, a spus Josh Bongard, profesor de informatică și robotică, expert la Universitatea din Vermont și autorul principal al studiului. „Din această perspectivă este un robot, dar este, de asemenea, în mod clar un organism făcut din celule de broaște nemodificate genetic”.

Bongard a spus că au descoperit că xenoboții, care au fost inițial în formă de sferă și făcuți din aproximativ 3.000 de celule, s-ar putea replica. Dar s-a întâmplat rar și numai în circumstanțe specifice. Xenoboții au folosit „replicare cinetică” – un proces despre care se știe că are loc la nivel molecular, dar care nu a fost niciodată observat până acum la scara celulelor sau a organismelor întregi, a spus Bongard.

Ever heard of living robots? Scientists have come up with „xenobots”-entirely new life forms that can perform tasks like a robot and heal themselves when cut!
Read more about these just a millimeter-sized creatures here:https://t.co/9wX9PVIFc4 @ScienceDaily #Robotics #science pic.twitter.com/zpqqoAmWnY

— Techfest, IIT Bombay (@Techfest_IITB) January 14, 2020

Cu ajutorul Inteligenței Artificiale, cercetătorii au testat apoi miliarde de forme ale corpului pentru a face xenoboții mai eficienți la acest tip de replicare. Supercomputerul folosit de oamenii de știință a propus o formă de „C” care semăna cu Pac-Man, cunoscutul joc video din anii 1980. Ei au descoperit că un xenobot a reușit astfel să găsească celule stem minuscule într-un vas Petri, să adune sute dintre acestea în „gura” sa și, câteva zile mai târziu, mănunchiul de celule adunat s-a transformat într-un nou xenobot.

„Inteligența artificială nu a programat aceste mașini în modul în care ne gândim de obicei la scrierea codului. A modelat și sculptat și a creat această formă Pac-Man”, a spus Bongard. „Forma este, în esență, programul. Forma influențează modul în care xenoboții se comportă pentru a amplifica acest proces incredibil de surprinzător”.

Tehnologie incipientă care ar putea stârni îngrijorare

Xenoboții reprezintă o tehnologie foarte nouă, incipientă – gândiți-vă la un computer din anii 1940 – și nu au încă aplicații practice. Cu toate acestea, această combinație de biologie moleculară și inteligență artificială ar putea fi utilizată într-o serie de misiuni în organismul uman și în mediu, potrivit cercetătorilor. Aceasta poate include lucruri precum colectarea microplasticelor din oceane sau folosirea în medicina regenerativă.

În timp ce perspectiva biotehnologiei auto-replicabile ar putea stârni îngrijorare, cercetătorii spun că aceste adevărate mașini vii sunt produse și păstrate doar în laborator și sunt ușor de neutralizat, deoarece sunt biodegradabile și reglementate de experți în etică.

Cercetarea a fost finanțată parțial de Defense Advanced Research Projects Agency, o agenție federală americană care supraveghează dezvoltarea tehnologiei pentru uz militar.

„Există multe lucruri care ar fi posibile dacă vrem să profităm de acest tip de tehnologie și de capacitatea celulelor de a rezolva probleme”, a spus Bongard.

Studiul a fost publicat luni în jurnalul științific evaluat de colegi PNAS.

Xenoboţii, forme de viaţă complet noi

Primii „roboţi vii”, capabili să se autorepare, au fost creaţi pornind de la celule stem de broască de cercetătorii americani, iar noile maşinării biologice pot fi folosite în domenii diverse, de la eliminarea deşeurilor radioactive la colectarea plasticului din oceane şi în medicină, potrivit CNN.

Numiţi xenoboţi, după numele speciei africane de broască folosite pentru a-i crea, roboţii au dimensiuni de sub un milimetru, fiind suficient de mici pentru a călători în corpul uman. Se pot deplasa, pot înota, pot supravieţui mai multe săptămâni fără hrană şi se asociază în grupuri pentru a lucra.

Sunt „forme de viaţă complet noi”, spun specialiştii de la Universitatea din Vermont, care au realizat xenoboţii în colaborare cu Universitatea Tufts, a relatat CNN.

Celulele stem sunt nespecializate şi au capacitatea de a se dezvolta în diferite tipuri de celule. Cele care au stat la baza xenoboţilor au fost colectate de la embrioni de broască, cultivate în laborator, tăiate şi modelate în anumite tipare concepute de un supercomputer – forme care „nu au mai fost văzute niciodată în natură”, se arată în comunicatul emis de Universitatea din Vermont.

Ulterior, celulele au început să se dezvolte independent – celule epiteliale s-au unit pentru a forma structura, iar celule musculare cardiace vii le-au permis să se deplaseze singuri. Xenoboţii au şi capacitatea de a se autovindeca.

Organisme programabile care trăiesc puțin mai mult de o săptămână

Cercetătorii de la Universitatea din Vermont spun că aceştia nu sunt nici roboţi tradiţionali, nici o specie cunoscută de animale, „sunt o nouă clasă de organisme vii, programabile”.

Concret, xenoboţii arată ca nişte mici entități mişcătoare de culoare roz, nuanţa fiind aleasă în mod deliberat, pentru că pot fi folosiţi ca maşinării biologice. Unii au găuri în mijloc, putând fi folosiţi ca mijloc de transport pentru medicamente, mai scrie sursa citată de Mediafax.

Roboţii tradiţionali se degradează în timp şi afectează mediul, pe când xenoboţii sunt prietenoşi cu mediul şi mai siguri pentru corpul uman.

Made entirely from cells, these adorable „xenobots” are practically alive https://t.co/BvqfL850P3 pic.twitter.com/KQaZRBvTiH

— Gizmodo (@Gizmodo) January 14, 2020

Aceştia pot fi folosiţi pentru a curăţa deşeuri radioactive, a colecta plastic din oceane, a transporta medicamente în corpul uman sau a curăţa arterele de plăci ateromatoase.

De asemenea, pot fi folosiţi pentru a ajuta cercetătorii să obţină mai multe informaţii din biologia celulară, pentru studii privind sănătatea umană – defecte congenitale, traumatisme, maladii degenerative etc. – şi longevitatea.

Organismele vin cu propria sursă de hrană, depozite de proteine sau lipide, trăiesc puţin mai mult de o săptămână şi nu se pot reproduce, nici evolua, mai spun cercetătorii, dorind astfel să înlăture eventualele îngrijorări în acest sens.

#cercetare #robot

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.