Aproape 40.000 de oameni au participat duminică, 21 noiembrie curent, la un marş împotriva restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 la Bruxelles, iar forțele de ordine au fost nevoite să ia măsuri după ce mai multe persoane au devenit violente. Marșul de protest a început paşnic, însă poliția belgiană a intervenit cu tunuri cu apă şi gaze lacrimogene după ce mai mulţi participanţi au început să arunce proiectile.

Unii manifestanți purtau glugă și aveau asupra lor steaguri naționaliste flamande, iar confruntarea cu poliția a avut loc în apropierea districtului UE și guvernamental al capitalei belgiene.

Poliția a anunțat că 35.000 de protestatari au mărșăluit de la Gara de Nord din Bruxelles în semn de protest, iar demonstrația, numită „Împreună pentru libertate”, s-a axat pe excluderea persoanelor nevaccinate din locuri precum restaurante și baruri.

Protestul din capitala Belgiei vine în contextul în care Europa se luptă cu un val de infecții și mai multe țări au înăsprit restricțiile.

Noi măsuri anti-COVID în Belgia

Belgia, una dintre țările cele mai afectate de COVID în valul patru al pandemiei, a anunțat pe 18 noiembrie că instituie noi restricții pe fondul creșterii numărului de îmbolnăviri. Astfel, regula purtării măștilor de protecție a fost extinsă în mai multe spații publice, iar munca de acasă a devenit obligatorie.

Practic, din acest sfârșit de săptămână, toate persoanele din interiorul localurilor, cum sunt restaurantele sau cafenelele, vor trebui să poarte măști de protecție dacă nu se află la mese. Regula se va aplica tuturor celor cu vârste de peste 10 ani, până acum pragul fiind de 12 ani.

Totodată, accesul în restaurante sau la teatru este permis doar în baza certificatului verde care atestă vaccinarea, trecerea prin boală sau testarea cu rezultat negativ. De asemenea, clienții cluburilor de noapte vor putea fi testați anti-COVID, dacă vor dori să danseze fără să poarte mască.

#Bruxelles #COVID-19 #protest

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.