Timp de trei ore, Odesa a suportat 14 atacuri cu rachetă, potrivit responsabililor locali din regiuni. Potrivit primelor informații oficiale, un depozit cu produse alimentare a fost cuprins de flăcări.

Din fericire, nimeni dintre civili nu a avut de suferit. Spațiul cuprins de flăcări în urma atacurilor are suprafața de circa 300 de metri pătrați, iar pompierii au intervenit și au lichidat flăcările.

Zonele din regiune în care s-a țintit sunt Ochakovo, Belgorod-Nistru și orașul Odesa. Prima explozie a avut loc la ora 13:55, fiind urmată de alerta aeriană și următoarele deflagrații la ora 14:14.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că informațiile despre explozii au apărut în presa ucraineană la amiază. Concomitent, presa rusă confirma că a distrus luni dimineața un punct de control al Bayrachtar după ce l-a atacat cu rachete Onyx. Contrar acestor declarații, Kievul afirma că rachetele lansate dimineața de trupele lui Putin au fost distruse cât se aflau în aer.

În urma atacurilor matinale, au fost sparte circa 80 de geamuri. Administrația publică locală anunța că angajații intervin pe parcursul zilei pentru a înlătura urmările bombardamentelor.

#atac asupra Odesei #atac cu rachete #Odesa #ofensiva rusă #războiul din Ucraina

Odată cu apropierea noului an școlar, părinții sunt îndemnați să acorde atenție și greutății ghiozdanului pe care îl poartă zilnic copiii. Specialiștii recomandă ca un ghiozdan complet, cu tot cu cărți și rechizite, să nu depășească 10-15% din greutatea corporală a elevului. Astfel, un copil care cântărește 30 de kilograme ar trebui să poarte un ghiozdan de cel mult 3-4,5 kilograme, greutate care include și ghiozdanul propriu-zis.

Potrivit kinetoterapeutului Mihaela Frimu, pentru elevii din ciclul primar, cu vârste între 6 și 10 ani, greutatea ghiozdanului ar trebui să fie de aproximativ 2,5-3,5 kilograme. În cazul elevilor de gimnaziu, limita recomandată este de circa 4-5 kilograme, în timp ce liceenii pot ajunge la aproximativ 6 kilograme, în funcție de greutatea și dezvoltarea lor fizică.

„Un ghiozdan prea greu determină copilul să își modifice postura pentru a-și menține echilibrul. Poate apărea tendința de a se apleca înainte, de a coborî sau ridica umerii și de a tensiona musculatura gâtului, umerilor și spatelui”, avertizează kinetoterapeutul Mihaela Frimu.

Purtarea zilnică a unei greutăți excesive poate duce la oboseală musculară, dureri de spate și umeri, precum și dureri cervicale și lombare. În timp, suprasolicitarea poate contribui și la apariția unor modificări de postură. Potrivit specialistului, un ghiozdan greu poate accentua anumite curburi ale coloanei, inclusiv hipercifoza toracică, cunoscută drept „spatele rotund”. De asemenea, musculatura care stabilizează trunchiul poate fi suprasolicitată.

Kinetoterapeutul precizează însă că un ghiozdan greu nu provoacă automat scolioză.

„Scolioza are cauze complexe și, în majoritatea cazurilor idiopatice, nu poate fi atribuită pur și simplu purtării ghiozdanului”, explică Mihaela Frimu.

La fel de important este și modul în care este purtat ghiozdanul. Acesta trebuie pus pe ambii umeri, iar bretelele trebuie ajustate astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de spatele copilului. Obiectele mai grele este recomandat să fie așezate cât mai aproape de corp. Specialistul îi îndeamnă pe părinți să verifice periodic conținutul ghiozdanului și să elimine lucrurile care nu sunt necesare în ziua respectivă.