Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova a avut o ședință comună cu cea a Senatului României. Întrunirea între deputații celor două comisii a avut loc astăzi, 10 februarie, la Chișinău, în cadrul căreia au stabilit pe mai multe nuanțe de colaborare în viitor.

După ședință, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, Olesea Stamate, a declarat în cadrul unei conferințe comune cu președinta Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului Parlamentului României, Laura-Iuliana Scântei, că s-a stabilit ca pe viitor cele două entități să mai desfășoare astfel de ședințe, pentru a contribui la buna organizare și colaborare.

„Este o primă ședință în care am discutat posibilitățile de colaborare între cele două Parlamente pe platforma comisiilor juridice. Am identificat mai multe subiecte de interes comun, acolo unde noi avem de învățat din experiența României. Vom continua să desfășurăm ședințe comune ale Comisiilor, astfel încât să asigurăm o colaborare frumoasă și productivă”, a spus Stamate.

La rândul ei, Laura-Iuliana Scântei a menționat a mulțumit președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, pentru inițiativa de a desfășura o asemenea întrunire.

„Am identificat obiectivele, punctele de interes legislativ între cele două comisii și fără îndoială domeniul reformei judiciare atât în cazul de la Chișinău, cât și la București. Vom conlucra în viitoarele ședințe. Deschiderea noastră este de a oferi din experiența României în ceea ce privește armonizarea legislației din Republica Moldova cu normele europene pe toate domeniile: organizarea judecătorească, statutul administrației, dar și alte domenii conexe. Una din ele ar fi eficiența luptei anticorupție, inclusiv sub aspectul confiscării averilor ilicite”, a spus deputata română.

Amintim că, o delegație a Senatului României se va afla în Republica Moldova, în cadrul unei vizite de lucru, în perioada 9-11 februarie.

Mai exact, potrivit Parlamentului, este vorba de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului Parlamentului României. Din delegație face parte și vicepreședintele Senatului Robert-Marius Cazanciuc.

Agenda vizitei de lucru include o întrevedere bilaterală a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, cu președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Laura-Iuliana Scântei. De asemenea, speakerul se va întâlni cu vicepreședintele Senatului Parlamentului României, Robert-Marius Cazanciuc.

#Comisie parlamentara #Laura-Iuliana Scantei #Modlova #Olesea Stamate #Romania

Autoritățile de la Chișinău reiterează că avionul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, nu ar fi putut fi lovit de dronă, întrucât se afla la sol. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că aeronava nu era în proces de decolare în momentul în care obiectul a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și respinge astfel ideea că avionul prezidențial ar fi fost o țintă. În acest context, șeful Legislativului a vorbit despre o „disonanță” între declarația premierului norvegian, Jonas Gahr Støre, și situația de fapt, precizând că avionul a decolat abia după ce drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova.

„-E posibil ca avionul să fi fost o țintă?

– Nu! Avionul era la sol. Aici e disonanța dintre ceea ce a anunțat premierul Norvegiei și realitatea din teren. Avionul era la sol, nu era în proces de decolare. Trei nave trebuiau să decoleze, altele să aterizeze. După ce drona a părăsit spațiul aerian al nostru, avionul a decolat. Nu cunosc detalii, am văzut ce a fost scris în presa norvegiană, de aia a fost nevoie să intervenim noi și să explicăm”, a declarat Grosu joi, 10 septembrie.

Grosu a menționat că Republica Moldova are capacități de monitorizare a spațiului aerian, iar sistemele au permis autorităților să identifice drona în momentul în care aceasta a intrat în spațiul aerian al țării.

„Da, când a intrat pe teritoriul nostru. Noi avem capacități de a monitoriza spațiul aerian, lucru care ne-a permis să anunțăm”, a spus președintele Parlamentului.

Amintim că premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat miercuri, 9 septembrie, că avionul care îl transporta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Oslo, pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei, a fost „aproape lovit” de o dronă după ce a decolat de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

„Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timpul decolării din Republica Moldova. Aceasta este realitatea în care el trăiește”, a declarat Støre pentru postul NRK.

Autoritățile de la Chișinău au negat însă această informație. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că avionul președintelui ucrainean se afla la sol pe Aeroportul Internațional Chișinău în momentul în care spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar, după ce o dronă rusească a pătruns neautorizat în țară dinspre Ucraina.

Aeronava lui Zelenski a decolat ulterior, cu întârziere, alături de alte curse afectate de măsurile impuse de autorități în după-amiaza zilei de 9 septembrie.

În total, trei aeronave au înregistrat întârzieri la decolare, iar alte patru la aterizare. După ora 17:20, autoritățile au primit confirmarea că drona a explodat la sol, în zona localității Mihăilenii Vechi din raionul Râșcani. Locul incidentului se află la aproximativ 160 de kilometri de Aeroportul Internațional Chișinău.După clarificarea situației, restricțiile de zbor au fost ridicate, iar cursele afectate și-au putut continua programul.