FOTO VIDEO S-a făcut „unirea”. Cele două Comisii parlamentare juridice din Moldova și România s-au întrunit la Chișinău

Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova a avut o ședință comună cu cea a Senatului României. Întrunirea între deputații celor două comisii a avut loc astăzi, 10 februarie, la Chișinău, în cadrul căreia au stabilit pe mai multe nuanțe de colaborare în viitor.

După ședință, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, Olesea Stamate, a declarat în cadrul unei conferințe comune cu președinta Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului Parlamentului României, Laura-Iuliana Scântei, că s-a stabilit ca pe viitor cele două entități să mai desfășoare astfel de ședințe, pentru a contribui la buna organizare și colaborare.

„Este o primă ședință în care am discutat posibilitățile de colaborare între cele două Parlamente pe platforma comisiilor juridice. Am identificat mai multe subiecte de interes comun, acolo unde noi avem de învățat din experiența României. Vom continua să desfășurăm ședințe comune ale Comisiilor, astfel încât să asigurăm o colaborare frumoasă și productivă”, a spus Stamate.

La rândul ei, Laura-Iuliana Scântei a menționat a mulțumit președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, pentru inițiativa de a desfășura o asemenea întrunire.

„Am identificat obiectivele, punctele de interes legislativ între cele două comisii și fără îndoială domeniul reformei judiciare atât în cazul de la Chișinău, cât și la București. Vom conlucra în viitoarele ședințe. Deschiderea noastră este de a oferi din experiența României în ceea ce privește armonizarea legislației din Republica Moldova cu normele europene pe toate domeniile: organizarea judecătorească, statutul administrației, dar și alte domenii conexe. Una din ele ar fi eficiența luptei anticorupție, inclusiv sub aspectul confiscării averilor ilicite”, a spus deputata română.

Amintim că, o delegație a Senatului României se va afla în Republica Moldova, în cadrul unei vizite de lucru, în perioada 9-11 februarie.

Mai exact, potrivit Parlamentului, este vorba de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului Parlamentului României. Din delegație face parte și vicepreședintele Senatului Robert-Marius Cazanciuc.

Agenda vizitei de lucru include o întrevedere bilaterală a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, cu președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Laura-Iuliana Scântei. De asemenea, speakerul se va întâlni cu vicepreședintele Senatului Parlamentului României, Robert-Marius Cazanciuc.

#Modlova #Laura-Iuliana Scantei #Comisie parlamentara #Olesea Stamate #Romania

Vaccinurile anti-COVID-19 nu au cauzat creşterea mortalităţii în Franţa de la apariţia lor pe piaţă la începutul anului 2021, arată un studiu care contrazice teoriile false promovate de cercurile sceptice faţă de vaccinare, informează știrileprotv.ro.

„Vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) dezvoltate împotriva COVID-19 nu cresc riscul de mortalitate din toate cauzele pe termen lung”, a rezumat într-un comunicat Epi-Phare, o organizaţie franceză din care fac parte Agenţia naţională de siguranţă a medicamentelor (ANSM) şi Assurance maladie, ai căror cercetători au publicat acest studiu în revista medicală Jama Network Open.

Ei au examinat datele obţinute de la aproape 30 de milioane de francezi între 2021 şi 2025, reprezentând întreaga grupă de vârstă 18-59 de ani.

Tipurile de vaccinuri administrate

Majoritatea lor – aproape 23 de milioane – au primit un vaccin anti-COVID-19 începând de la jumătatea anului 2021, data lansării unei campanii masive de vaccinare împotriva bolii aflate la originea unei pandemii majore la începutul anilor 2020.

Ceilalţi – aproape 6 milioane – nu au fost vaccinaţi, în pofida măsurilor constrângătoare care încurajau vaccinarea împotriva noului coronavirus.

Majoritatea acestor vaccinuri erau seruri cu ARN mesager, fie cel produs de compania Moderna, fie cel dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech, devenit foarte repede vârful de lance al vaccinării anti-COVID-19 în Franţa.

În cadrul grupului vaccinat, 0,4% dintre persoane au murit în următorii patru ani care au trecut după administrarea primului vaccin. În grupul celor nevaccinaţi, acest procent a fost de 0,6%, ceea ce înseamnă că mortalitatea generală din acest grup a fost cu un sfert mai mare decât cea din grupul persoanelor vaccinate.

„Putem să spunem cu un grad mare de siguranţă că nu există nicio creştere a riscului de mortalitate după un vaccin anti-COVID-19”, a concluzionat cercetătorul Mahmour Zureik, care a coordonat acest studiu.

Eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor anti-COVID-19 sunt deja documentate de numeroase studii. Principalele efecte secundare grave, care sunt totuşi rare, constau în probleme cardiovasculare – miocardite, pericardite -, dar care nu pun sub semnul întrebării importanţa vaccinării în majoritatea grupelor de vârstă. Vaccinul Moderna nu mai este totuşi recomandat în Franţa pentru tinerii adulţi.

Dezinformarea pe rețelele sociale

Însă cercurile vaccinosceptice au distribuit frecvent pe reţelele de socializare ideea că vaccinurile, în special cele cu ARN mesager, ar fi ucis pe ascuns numeroase persoane, fără ca acest lucru să fie reflectat în mod clar în statisticile oficiale, acestea din urmă concentrându-se asupra mortalităţii direct legate de COVID-19 într-un interval de monitorizare de doar câteva luni după vaccinare.

„Cunoşteam bine profilul pe termen scurt al vaccinurilor anti-COVID-19 în materie de beneficii şi riscuri. În schimb, beneficiul lor pe termen lung nu fusese niciodată studiat până acum”, a explicat Mahmour Zureik.

Deşi cercetătorii francezi sunt siguri că vaccinurile nu au cauzat creşterea mortalităţii, ei avertizează totuşi că studiul lor, de unul singur, nu le permite să afirme că aceste seruri au contribuit la o scădere a ratei generale a deceselor.

Diferenţa de mortalitate dintre cele două grupuri studiate poate fi explicată, într-adevăr, prin efectele pozitive ale vaccinului pe termen mai lung sau mai puţin lung, dar şi prin diferenţele dintre profilurile persoanelor vaccinare şi cele nevaccinate: vârstă, mediul social.