Conducerea țării îndeamnă moldovenii să se bucure de Crăciun pe rit nou în familie, să creadă în puterea binelui și să se bucure că au devenit mai europeni în 2023. Mesaje de felicitare au fost adresate de președinta Maia Sandu, speakerul Igor Grosu și premierul Dorin Recean.

Maia Sandu a îndemnat la solidaritate, omenie, împăcare și înțelegere. Președinta a mai transmis că timpul petrecut alături de cei ragi trebuie prețuit.

„De Crăciun, când sărbătorim nașterea Domnului, să ne facem timp să mulțumim pentru pacea din casele noastre. Să ne bucurăm că oamenii dragi nouă sunt în siguranță și să prețuim timpul petrecut alături de ei. În ciuda provocărilor, a războiului de la hotarul nostru, să rămânem de partea vieții și să avem încredere în puterea binelui. Sărbătoarea Nașterii Domnului este un prilej de iertare, împăcare și înțelegere. Să ne sprijinim în continuare pe valorile noastre de temelie – unitate, solidaritate și omenie, valori de care acum avem cel mai mult nevoie. Adunați în familie, alături de prieteni, încântați de cete de colindători care ne bat la ușă, vă doresc tuturor Crăciun fericit!”, susține Maia Sandu.

Dorin Recean, pe lângă felicitări a mai adresat și mulțumiri funcționarilor care lucrează de sărbători, pentru a asigura ordinea publică, a veghea sănătatea Moldovei sau a efectua alte activități care nu pot fi oprite.

„De Crăciun, ne adunăm împreună cu familia și prietenii, și împărtășim bucuria acestei sărbători – un simbol al luminii, păcii și unității. Privind spre viitor, să păstrăm acest spirit al Crăciunului în inimile noastre și, împreună, să ne ghidăm acțiunile după aceste valori. Vă doresc tuturor un Crăciun Fericit și alături de cei dragi! Iar tuturor celor care, în această perioadă, lucrează în slujba cetățenilor, le mulțumesc pentru serviciul în folosul întregii comunități. Colegi și colege care asigură ordinea publică, veghează asupra sănătății noastre sau oricare persoană din sectorul de servicii, recunoaștem și apreciem devotamentul vostru. Sărbătorile de iarnă nu ar fi la fel fără munca pe care o faceți”, notează Dorin Recean.

Președintele Parlamentului a publicat un mesaj video. El a trecut în revistă succesele pe care le-a avut guvernarea în 2023 și a vorbit despre importanța deciziei privind deschiderea negocierilor de aderare.

„Să ne bucurăm de faptul că suntem un popor european și că avem curaj, chiar dacă avem greutăți, să mergem spre țelul pe care ni l-am propus. (…) Dragi prieteni, să sărbătorim Crăciunul în familie, alături de cei dragi. Iar pe cei care sunt departe, să îi sunăm și să îi spunem că îi iubim”, menționează Igor Grosu.

#Craciun #felicitare #Grosu #Recean #Sandu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.