În fiecare zi este Crăciunul pe Insula Crăciunului, un paradis format dintr-o junglă de 80 de kilometri pătrați, care se află în Oceanul Indian, la circa trei ore și jumătate de zbor cu avionul la nord-vest de Perth, Australia. Recifurile sale înfloritoare și cele 250 de specii endemice i-au adus porecla „Galapagos din Australia”, însă, din punct de vedere geografic, această bijuterie îndepărtată se află mai aproape de Indonezia decât de Australia continentală, scrie digi24.ro.

Doar aproximativ 1.700 de locuitori sunt suficient de norocoși pentru a o numi casă.

„Facem multe scufundări libere, snorkeling, surf, speologie și ne plimbăm prin junglă pentru a ne petrece timpul pe plaje ascunse. Este o insulă foarte specială. Avem o comunitate vibrantă, frumoasă și armonioasă într-un loc atât de mic și izolat”, afirmă o locuitoare.

Ce limbi se vorbesc pe Insula Crăciunului

Conform ultimului recensământ, aproximativ 22% dintre locuitori au strămoși chinezi, 17% australieni, 16,1% malay, 12,5% englezi și 3,8% indonezieni, ceea ce înseamnă că este normal să auzi zilnic mai multe limbi – engleză, mandarină, malay, cantoneză, chineză Min Nan și tagalog, printre altele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, aproximativ 1.300 de persoane, sau 80% din populație, locuiesc în Flying Fish Cove, capitala și principalul oraș-port. De fapt este și o comunitate strâns unită, rezidenții stau liniștiți știind că sunt în siguranță. Puțini oameni își încuie casele, iar unii nici măcar nu scot cheile din mașini, adaugă Lai.

Crabii roșii, vedetele Insulei Crăciunului în perioada sărbătorilor

Aproximativ 64% din insulă rămâne un parc național protejat – și o casă vitală pentru multe specii, de la crabi enormi, la porumbei imperiali de Crăciun în nuanțe de smarald, păsări elegante aurii și fregata cu pieptul roșu.

Desigur, celebra migrație a crabului roșu , care începe în jurul lunii noiembrie, este cea mai mare atracție turistică a insulei.

În sezonul umed, se estimează că între 40 și 50 de milioane de crabi roșii minusculi traversează insula, târându-se pe drumuri, mașini și acoperind plajele într-o mare roșie. Este o priveliște frumoasă de departe, dar nu întotdeauna ușor de trăit.

Locuitorii folosesc greble pentru a-i mătura ușor de pe drumuri și au construit chiar și treceri pentru crabi, care ghidează micile crustacee.

#insula Craciunului #locuitori #Oceanul Indian

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.