Forțele speciale americane, împreună cu Garda de Coastă a SUA, au urcat miercuri, 7 ianuarie, la bordul petrolierului Marinera, aflat sub pavilion rusesc, relatează Reuters. Presa rusă a publicat imagini cu ceea ce pretinde a fi o echipă de asalt care încearca să urce la bordul navei despre care se crede că este goală şi care se afla iniţial în drum spre Venezuela pentru a transporta ilegal petrol.

Moscova a trimis un submarin şi o flotilă de nave pentru a escorta petrolierul, dar nu este clar dacă acestea au ajuns la el, transmite Observatornews.ro.

Marina militară americană a preluat astăzi controlul asupra unui petrolier sub pavilion rusesc ce naviga în zona Atlanticului de Nord şi pe care-l urmărea de mai multe zile, în cadrul blocadei impuse de SUA împotriva petrolierelor care au legături cu Venezuela. Potrivit surselor citate, acesta era urmărit de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela.

Potrivit Fox News, forțele speciale americane au urcat în această dimineață la bordul său înainte ca o flotilă de nave militare să poată ajunge pentru a escorta vasul spre Rusia. Petrolierul și-a schimbat pavilionul sub care era înmatriculat, din Guyana în Rusia, la mijlocul călătoriei, pe 24 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior televiziunea de stat rusă RT a relatat că forțele speciale americane încercau să urce la bordul petrolierului Marinera, anterior cunoscut ca Bella 1. Separat, oficiali americani au confirmat agenției Reuters că SUA desfășoară o operațiune pentru a captura petrolierul. Potrivit unei platforme de monitorizare a traficului maritim, în ultimele ore,petrolierul se mișca haotic, în timp ce Forțele Speciale Americane încearcau să-l captureze.

Petrolierul, denumit iniţial ”Bella 1”, se află sub sancţiuni americane din 2024 pentru presupuse legături cu Iranul şi cu gruparea şiită libaneză Hezbollah. După ce a fost redenumit recent ”Marinera”, acest petrolier a arborat pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineaţă în zona economică exclusivă a Islandei, conform datelor de monitorizare a traficului maritim.

Statele Unite au anunţat la sfârşitul lunii decembrie, înainte de capturarea preşedintelui Nicolas Maduro la Caracas, impunerea unei blocade navale în jurul Venezuelei împotriva petrolierelor ”sancţionate” de SUA. De atunci, marina militară americană a capturat trei petroliere în largul mării.

Russian state-owned media is reporting that U.S. Special Forces are currently trying to board and seize the Russian-flagged Iranian-linked sanctioned crude oil tanker, Marinera, in the Northern Atlantic. pic.twitter.com/ehuTFxqXFy

— OSINTdefender (@sentdefender) January 7, 2026

#capturare #petrolier rusesc #SUA

Speranţa de viaţă la nivel mondial este pe cale să-şi recâştige nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19 – 73,3 ani, dintre care 62,8 în stare bună de sănătate – dar perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent, potrivit celor mai recente date globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate vineri, relatează AFP, transmite News.ro.

Speranţa de viaţă la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistraţi în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătăţii publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize şi IA al OMS.

Însă speranţa de viaţă nu este totul: mai trebuie să facem faţă „următoarei provocări”, şi anume „să garantăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi în condiţii bune de sănătate, adaptând în acelaşi timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populaţiei”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranţa de viaţă petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii de ani de viaţă în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

În acelaşi timp, o tendinţă de fond relevă o predominanţă tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporţie tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, faţă de 58 % în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puţin de jumătate din totalul deceselor în ţările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziţiei epidemiologice mondiale.