Președintele Chinei, Xi Jinping, se află într-o vizită oficială de două zile în Coreea de Nord, pentru prima dată în aproape șapte ani, într-un demers de revitalizare a relațiilor bilaterale.

Liderul chinez și soția sa au fost primiți cu onoruri pe aeroportul internațional din Phenian, unde au fost întâmpinați de liderul nord-coreean Kim Jong Un și de soția acestuia, Ri Sol Ju.

După ceremonia de primire, a avut loc un summit în prima zi a vizitei, în cadrul căruia Xi Jinping a declarat că Beijingul este pregătit să extindă cooperarea într-o serie de domenii, inclusiv comerț, agricultură, construcții și tehnologie.

În cadrul discuțiilor, președintele chinez a subliniat necesitatea consolidării cooperării strategice și a protejării „ferm” a intereselor privind suveranitatea și securitatea ambelor state. La rândul său, Kim Jong Un a precizat că vizita liderului chinez confirmă caracterul „indestructibil” al relațiilor dintre Coreea de Nord și China.

China continuă să considere Taiwanul ca parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru reunificare, în timp ce autoritățile de la Taipei resping aceste pretenții.

Astăzi, 9 iunie, Xi Jinping a mers la Turnul Prieteniei Sino-Coreene din Phenian, monument dedicat soldaților chinezi căzuți în războiul din Coreea.

În paralel, analiștii remarcă diferențe în modul în care Beijingul și Phenianul prezintă vizita. Xinhua a evidențiat propuneri privind schimburi la nivel înalt, comerț, agricultură și infrastructură, în timp ce KCNA a descris întâlnirea ca un acord între parteneri egali.

Potrivit profesorului Lim Eul-chul de la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, Phenianul accentuează „demnitatea regimului” și relația specială bilaterală, în timp ce Beijingul pune accent pe cooperare pragmatică și pe ordinea internațională, citează Reuters.

Cercetătorul Hong Min a declarat că Phenianul a redefinit relația ca fiind una între egali, eliminând elementele care sugerau dependență. Acesta a mai precizat că au fost intensificate mesajele de solidaritate, inclusiv cele anti-SUA și referirile la Taiwan, în timp ce alte elemente au fost estompate.

China rămâne principalul partener comercial al Coreei de Nord, iar analiștii consideră că vizita ar putea avea și o dimensiune economică, inclusiv în domeniul comerțului și turismului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Nord #relatii bilaterale #Xi Jinping

Premierul italian Giorgia Meloni solicită Comisiei Europene mai mult spațiu de manevră pentru a sprijini populația și companiile afectate de scumpirea energiei, argumentând că inflația ridicată majorează cheltuielile statului care se lovesc de regulile fiscale europene tot mai restrictive. Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, Meloni avertizează că piețele europene de energie sunt „extrem de tensionate”, pe fondul crizei prelungite din Orientul Mijlociu.

Premierul italian Giorgia Meloni cere din nou Comisiei Europene să relaxeze regulile fiscale ale UE, argumentând că inflația în creștere, alimentată de explozia prețurilor la energie, pune presiune asupra gospodăriilor și companiilor, potrivit unei scrisori consultate de Euronews.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și consultată de Euronews, Meloni afirmă că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu a făcut ca piețele europene de energie să fie „extrem de tensionate”, prețul petrolului crescând cu aproape 80%, iar cel al gazelor cu până la 156%.

„În acest context, traiectoriile convenite ale cheltuielilor nete în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru atenuarea impactului asupra gospodăriilor și companiilor fără a recurge la măsuri de înăsprire fiscală, într-un moment în care există riscuri semnificative de deteriorare a perspectivelor economice”, a adăugat Meloni.

Italia, care se pregătește pentru alegeri anul viitor, are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice raportate la PIB din UE, fiind depășită doar de Grecia, care a solicitat recent Comisiei o flexibilizare similară a regulilor fiscale.

Lidera italiană susține că guvernele încasează venituri fiscale mai mari ca urmare a creșterilor prețurilor, însă regulile fiscale ale UE îngreunează folosirea acestor venituri suplimentare pentru măsuri temporare de sprijin în domeniul energiei.

Inflația mai ridicată majorează automat veniturile din impozite indirecte, precum TVA, însă utilizarea acestor încasări suplimentare pentru finanțarea unor măsuri care reduc costurile cu energia poate fi considerată o măsură fiscală discreționară și se poate lovi de limitele impuse prin traiectoriile naționale de cheltuieli convenite, a arătat Meloni.

Soluția lui Meloni

Ca soluție, lidera italiană cere Bruxellesului să recunoască faptul că o parte din cheltuielile suplimentare nu rezultă din decizia guvernelor de a cheltui mai mult, ci din faptul că inflația majorează automat costul obligațiilor deja existente.

Meloni dorește ca executivul european să găsească o modalitate prin care cel puțin o parte din aceste venituri suplimentare să poată fi folosită pentru „măsuri temporare și țintite” menite să reducă impactul prețurilor ridicate la energie, o abordare recomandată în repetate rânduri de oficialii UE.

Regulile bugetare ale UE limitează ritmul în care guvernele își pot majora cheltuielile, în funcție de nivelurile convenite în planurile lor bugetare. Însă, atunci când inflația crește peste estimări, anumite cheltuieli ale statului se majorează automat, de exemplu, pensiile indexate în funcție de costul vieții, lăsând guvernelor mai puțin spațiu pentru a absorbi aceste costuri suplimentare.

Cadrul fiscal al UE stabilește limitele naționale de cheltuieli în termeni nominali, ceea ce înseamnă că guvernele nu pot pur și simplu să majoreze cheltuielile atunci când inflația depășește semnificativ estimările inițiale. În același timp, unele categorii de cheltuieli publice cresc automat odată cu prețurile.

Meloni a afirmat că acele cheltuieli afectate direct de inflația care depășește ipotezele pe baza cărora a fost elaborat planul bugetar al Italiei reprezintă 20,4% din PIB, în timp ce alte cheltuieli, reprezentând încă 12% din PIB, ar urma să fie supuse unor presiuni suplimentare în 2027.

„Suntem conștienți de riscul modificării unor reguli fiscale introduse recent, care urmăresc un obiectiv pe care îl împărtășim cu toții: sustenabilitatea datoriei. Suntem, de asemenea, pe deplin conștienți de angajamentele Italiei în cadrul procedurii de deficit excesiv aflate în desfășurare și de necesitatea respectării traiectoriei corective a cheltuielilor nete”, se arată în scrisoare.

Meloni a cerut ca această problemă să fie discutată la următoarea reuniune a miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, din 9 octombrie.