Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

FOTOGRAFIA secretă pe care Stalin ar fi dorit să n-o vadă nimeni. Este trist și dezamăgit

05 Sept. 2021, 08:20
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
05 Sept. 2021, 08:20 // Life //  Realitatea.md

Stalin nu accepta să fie fotografiat în orice ipostază. Era obligatoriu ca imaginile în care apărea să insufle glorie și putere. Există, însă, o fotografie cu Stalin care îl ilustrează trist și dezamăgit.

O fotografie neautorizată a lui Stalin în interiorul Kremlinului arată chiar momentul în care a fost informat că armatele germane avansaseră la Kiev, în august 1941.

Poza a fost făcută de editorul-șef al lui Komsomolskaia Pravda. Fotograful primise ordinul de a distruge fotografia, însă a ignorat ceea ce i-a cerut Stalin. Așa a ajuns fotografia să poate fi văzută astăzi.

În fotografie, Stalin nu arată nici pe departe așa cum îl știa publicul larg

Operațiunea Barbarossa, atacul german asupra Uniunii Sovietice, a fost cea mai mare operațiune militară din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Acțiunea a fost atât de amplă, încât au fost implicate mii de avioane, tancuri, tunuri de artilerie și peste șase milioane de soldați. Mai mult, a adus două dintre cele mai totalitare regimuri din istorie unul împotriva celuilalt.

Atât de puternică a fost credința lui Stalin că Hitler nu va ataca, încât a fost complet nedumerit când și-a dat seama în noaptea de 21 iunie că vin germanii. A fost șocat când ministrul său de externe, Molotov, i-a înmânat o declarație de război germană. În acel moment, numai furia lui îl împiedica să se prăbușească.

Printre membrii Biroului Politic și ai Înaltului Comandament sovietic, opinia fermă a fost că războiul va fi evitat în 1941. Jdanov a susținut că Germania a fost ocupată cu războiul împotriva Marii Britanii și incapabilă să lupte pe două fronturi.

La 20 martie 1941, generalul Filipp Golikov, șeful serviciilor de informații militare, i-a transmis lui Stalin un raport privind concentrarea trupelor germane în zonele de frontieră, dar și-a exprimat opinia că informațiile trebuie să provină de la serviciile de informații britanice și germane.

La începutul lunii mai, Kuznetsov a trimis un raport similar lui Stalin, oferind informații primite de la atașatul naval sovietic din Berlin cu privire la iminența războiului. La fel ca Golikov, el a subapreciat valoarea raportului adăugând că, în opinia sa, informațiile erau false și plantate de o agenție străină.

Stalin a suferit de fapt o cădere mentală timp de câteva luni după invazie, spun istoricii. S-a retras la Dacha și în cele din urmă câțiva generali sovietici au venit să-l viziteze.

stalin

Când a răspuns la ușă, se aștepta să fie arestat și executat, însă, în schimb, l-au rugat să le fie din nou lider și au insistat că nimeni altcineva nu ar putea să o facă. Momentul acela l-a făcut să-și dea seama câtă putere avea.

Operațiunea Barbarossa a deschis Frontul de Est, în care au fost concentrate mai multe forțe decât în ​​orice alt teatru de război din istorie.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.