Ambasadoarea Kelly Keiderling, numită de Președinția poloneză a OSCE în funcția de șefă a Misiunii OSCE în Moldova, își preia de astăzi, 3 octombrie mandatul.

Potrivit OSCE, Kelly Keiderling va fi și mediator al OSCE în procesul de reglementare transnistreană.

„Sunt încântată să preiau această funcție importantă în acest moment volatil și provocator pentru procesul de reglementare transnistreană. Aștept cu nerăbdare să cooperez cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți în formatul „5+2”, pentru a continua și dezvolta negocierile de reintegrare a Transnistriei în Republica Moldova. Mandatul Misiunii OSCE – de a soluționa conflictul transnistrean sub toate aspectele sale – rămâne obiectivul nobil al statelor participante la OSCE”, a afirmat Keiderling.

Anterior, ambasadoarea Keiderling a ocupat funcția de Ambasador al SUA în Uruguay, șef adjunct al Misiunii la Ambasada SUA din Chișinău, Moldova, precum și de șef adjunct al Misiunii și, intermitent, în calitate de însărcinat cu afaceri la Ambasada SUA în Caracas, Venezuela. Ambasadoarea Keiderling a deținut funcții diplomatice la misiunile SUA în Kârgâzstan, Cuba, Botswana, Republica Dominicană, Etiopia și Zambia, precum și mai multe poziții în Washington, DC. Interesele ei intelectuale includ societățile în tranziție, comunicarea eficientă și măiestria diplomatică.

Ambasadoarea Keiderling îl succede pe Claus Neukirch, care și-a încheiat mandatul de șef al Misiunii în luna septembrie.

Principalele priorități ale Misiunii OSCE în Moldova sunt de a contribui la realizarea unei reglementări politice durabile și cuprinzătoare a conflictului transnistrean bazată pe integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, cu statut special pentru Transnistria.

Mandatul Misiunii OSCE în Moldova este aprobat și reînnoit în fiecare an de către toate cele 57 de state participante la OSCE, inclusiv Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kelly Keiderling #misiunea OSCE #OSCE

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.