Ambasadoarea Kelly Keiderling, numită de Președinția poloneză a OSCE în funcția de șefă a Misiunii OSCE în Moldova, își preia de astăzi, 3 octombrie mandatul.

Potrivit OSCE, Kelly Keiderling va fi și mediator al OSCE în procesul de reglementare transnistreană.

„Sunt încântată să preiau această funcție importantă în acest moment volatil și provocator pentru procesul de reglementare transnistreană. Aștept cu nerăbdare să cooperez cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți în formatul „5+2”, pentru a continua și dezvolta negocierile de reintegrare a Transnistriei în Republica Moldova. Mandatul Misiunii OSCE – de a soluționa conflictul transnistrean sub toate aspectele sale – rămâne obiectivul nobil al statelor participante la OSCE”, a afirmat Keiderling.

Anterior, ambasadoarea Keiderling a ocupat funcția de Ambasador al SUA în Uruguay, șef adjunct al Misiunii la Ambasada SUA din Chișinău, Moldova, precum și de șef adjunct al Misiunii și, intermitent, în calitate de însărcinat cu afaceri la Ambasada SUA în Caracas, Venezuela. Ambasadoarea Keiderling a deținut funcții diplomatice la misiunile SUA în Kârgâzstan, Cuba, Botswana, Republica Dominicană, Etiopia și Zambia, precum și mai multe poziții în Washington, DC. Interesele ei intelectuale includ societățile în tranziție, comunicarea eficientă și măiestria diplomatică.

Ambasadoarea Keiderling îl succede pe Claus Neukirch, care și-a încheiat mandatul de șef al Misiunii în luna septembrie.

Principalele priorități ale Misiunii OSCE în Moldova sunt de a contribui la realizarea unei reglementări politice durabile și cuprinzătoare a conflictului transnistrean bazată pe integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, cu statut special pentru Transnistria.

Mandatul Misiunii OSCE în Moldova este aprobat și reînnoit în fiecare an de către toate cele 57 de state participante la OSCE, inclusiv Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kelly Keiderling #misiunea OSCE #OSCE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.