Geneticianul suedez Svante Pääbo a primit Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie. Premiul i-a fost acordat pentru cercetarea sa legată de genomurile hominizilor dispăruţi şi la evoluţia rasei umane, anunță Comitetului Nobel, reunit, luni, la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: secvenţierea genomului lui Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor de astăzi. El a făcut şi descoperirea senzaţională a unui hominidae necunoscut anterior, Denisova.

Pääbo a mai descoperit că transferul de gene a avut loc de la aceşti hominizi acum dispăruţi la Homo sapiens, în urma migraţiei din Africa cu aproximativ 70 de mii de ani în urmă. Acest flux străvechi de gene către oamenii de astăzi are relevanţă fiziologică astăzi, de exemplu, afectând modul în care sistemul nostru imunitar reacţionează la infecţii.

David Julius și Ardem Pataputian au câștigat anul trecut Premiul Nobel pentru Medicină. Ei au determinat modul în care temperatura externă sau, de exemplu, atingerea inițiază impulsurile nervoase și se transformă în senzații umane.

Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani). Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie.
Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2022 #Premiul Nobel #Premiul Nobel medicină

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.