UPDATE: Redacția realitatea.md a fost contactată de un domn care s-a prezentat drept Eugeniu Chiriac, soțul Argentinei Chiriac. Acesta a precizat că se află alături de soție și mitropolit, într-o călătorie în România.

Ulterior, fiind întrebat de jurnaliștii redacției noastre, prin mesaje, ce îl leagă de mitropolit și de ce nu apare în fotografii, acesta a făcut următoarele precizări.

„Noi suntem prietenii și cumetrii Mitropolitului, de aceasta cunoaște toată Mitropolia. Mergem în vacanță să vizitam locuri sfinte”, a conchis bărbatul.

Știrea inițială:

Mitropolitul Moldovei, loial față de Rusia, a fost surprins în România, alături de o blondă. Fotografiile au fost publicate, pe o rețea de socializare, de Vlad Cubreacov, jurnalist și politician român din Republica Moldova. Imaginile ar fi fost făcute în Poiana Sărată, una dintre cele mai pitorești localități de munte, renumită pentru apele sale minerale.

„Mitropolitul și colonelul ”întregii Moldove” (agentul 001) cu doamna lui mitropoleasă blondă Argentina Chiriacu (zisă vara Oxana), astăzi, 29 iulie 2024, în parcarea din Poiana Sărată, comuna Oituz, județul Bacău, punct de trecere în județul Covasna. Număr de înmatriculare automobil: KVM 001 = Kantarean Vladimir Mitropolit 001”, se arată în mesajul lui Cubreacov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că Mitropolitul Moldovei, subordonat canonic bisericii ruse, deși a spus anterior că nu susține războiul din Ucraina, în același timp a evitat să condamne agresiunea militară a Rusiei. Vladimir se scuză prin faptul că biserica trebuie să se roage pentru toți.

În consecință, un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei au aderat la Mitropolia Basarabiei, care face parte din trupul Bisericii Ortodoxe Române şi are reşedinţa la Chişinău.

#Mitropolitul Vladimir #odihna #Romania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.