Premierul Franței, Michel Barnier, ar putea demisiona după ce partidele de stânga au depus o moţiune de cenzură împotriva sa. Surpriza vine din partea dreptei conduse de Marine Le Pen, care susţine demersul, transmite Observatornews.ro.

Tot scandalul a izbucnit după ce Barnier a anunţat că va încerca să adopte un proiect de lege privind securitatea socială, fără vot, în încercarea de a ajunge la un compromis cu partidul lui Le Pen.

Sursa citată precizează că cel mai probabil, partidul de extremă dreapta francez Adunarea Naţională (RN) va sprijini o moţiune de cenzură la adresa guvernului în următoarele zile dacă nu va exista un ”miracol în ultimul minut”.

”RN va activa mecanismul moţiunii de cenzură dacă nu va exista un miracol în ultimul minut în cazul în care (premierul) Michel Barnier revizuieşte textul (bugetului) înainte de ora 15:00, dar am puţine speranţe”, a declarat preşedintele RN Jordan Bardella pentru postul de radio.

Premierul Michel Barnier a renunţat săptămâna trecută la intenţia de creştere a tarifelor la electricitate, dar RN vrea de asemenea ca premierul să majoreze pensiile în concordanţă cu inflaţia, în timp ce guvernul viza să le actualizeze cu un nivel inferior ratei inflaţiei.

De asemenea, RN cere renunţarea la tăierile planificate la rambursările pentru medicamente şi se opune unei eventuale creşteri a taxelor la gaz. În plus, partidul de extremă dreapta solicită, printre altele, reducerea contribuţiei Franţei la bugetul Uniunii Europene.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului francez Maud Bregeon a reacţionat, afirmând că este ”foarte îngrijorată” de ce s-ar putea întâmpla în zilele următoare dacă eventuala moţiune de cenzură ar fi adoptată. Ea a declarat pentru postul de televiziune C News că executivul rămâne ”deschis către dialog” şi că este interesul Franţei ca ţara să aibă un buget şi să nu cadă în haos economic şi financiar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, şeful Biroului de audit public, Pierre Moscovici, a avertizat că Franţa se confruntă cu o situaţie economică şi financiară dificilă din cauza riscului ca bugetul naţional să fie blocat în parlament.

”Situaţia noastră financiară de astăzi este periculoasă”, a declarat Moscovici pentru canalul de televiziune France 2.

#Franta #moțiune de cenzura #partide #premier

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.