Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat reținerea, în Marea Mediterană, a petrolierului „Deyna”, considerat parte a „flotei din umbră” utilizate de Rusia pentru transportul de petrol.

Prefectura Maritimă Franceză a transmis că nava arbora pavilionul Mozambic și se deplasa dinspre Murmansk, Rusia. Autoritățile suspectează că petrolierul folosea un pavilion fals. În acest sens, operațiunea a fost realizată în temeiul articolului 110 din Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării și a fost desfășurată în cooperare cu Regatul Unit. În prezent, armata franceză escortează nava către o zonă de ancorare, unde aceasta urmează să fie supusă unor inspecții suplimentare.

Aceasta este a doua intervenție de acest tip, după ce armata franceză a mai reținut un petrolier din aceeași categorie. Într-un mesaj public, Emmanuel Macron a subliniat că astfel de practici nu vor fi tolerate.

„Aceste nave, care eludează sancțiunile internaționale și încalcă dreptul maritim, sunt speculanți militari. Ei urmăresc să acumuleze profituri și să finanțeze efortul de război al Rusiei. Nu vom tolera acest lucru”, a scris Macron.

Totodată, liderul francez a evidențiat că situația din Iran nu deturnează atenția Parisului de la sprijinul acordat Ucraina.

Anterior, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut petrolierul „Grinch” în largul coastelor Spania, în urma verificării documentelor care au confirmat suspiciunile privind utilizarea unui pavilion fals. Nava face parte din „flota din umbră” a Rusiei și se află sub sancțiuni ale Uniunii Europene și ale Regatului Unit.

Ulterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că omologul său francez i-a comunicat existența unor planuri de eliberare a petrolierului, în contextul cerințelor legale. În același timp, Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea modernizării legislației europene, astfel încât să fie posibilă nu doar reținerea, ci și confiscarea petrolierelor care transportă petrol rusesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Macron: Franța a confiscat un petrolier rusesc în Marea Mediterană

Spania monitorizează un petrolier suspect din „flota fantomă” a Rusiei în Marea Mediterană

#Flota fantoma #Macron #Marea Mediterană #petrolier

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.