Premierul Gabriel Attal a anunţat că ridică planul Vigipirate din Franţa – sistemul de alertă antiteroristă – la cel mai înalt nivel: „urgenţă atac”, în urma atentatului de la Moscova revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, relatează Le Figaro.

„Având în vedere revendicarea atentatului de către Statul Islamic şi ameninţările la adresa ţării noastre, am decis să ridicăm postura Vigipirate la cel mai înalt nivel: urgenţă de atac”, a anunţat Gabriel Attal la X, la finalul unui consiliu de apărare care a avut loc la Palatul Elysée.

Planul Vigipirate fusese retrogradat la nivelul 2 („securitate sporită – risc de atac”) în ianuarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sistemul francez de alertă teroristă are trei niveluri, iar nivelul cel mai înalt este activat în urma unui atac în Franţa sau în străinătate sau atunci când se consideră că ameninţarea unui astfel de atac este iminentă.

Acest nivel permite măsuri de securitate excepţionale, cum ar fi intensificarea patrulelor forţelor armate în locuri publice precum gările, aeroporturile şi locurile religioase. Franţa este în această vară gazda Jocurilor Olimpice.

#alertă teroristă #moscova #Sistemul francez

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.