Franța își va „continua și accentua” livrările de armament către Ucraina pentru a o ajută să facă față invadatorilor ruși, a anunțat, luni, noua șefă a diplomației franceze, Catherine Colonna, aflată într-o vizită la Kiev.

„Emmanuel Macron i-a împărtăşit decizia sa preşedintelui Zelenski de a continua şi chiar a accentua sprijinul său militar pentru Ucraina” , a declarat Colonna, în timpul unei conferinţe de presă susţinute alături de omologul său ucrainean Dmitro Kuleba. „Acest sprijin va continua”, a afirmat şefa diplomaţiei franceze, conform AFP, citat de Agerpres.

Macron a anunţat deja la sfârşitul lui aprilie trimiterea de material militar Kievului, în special tunuri automotor de tip Caesar.

Aceste obuziere „s-au dovedit arme fiabile şi eficace”, a mulţumit Kuleba. „Însă acestea nu sunt singurele arme care sosesc din Franţa şi pentru fiecare armă noi suntem recunoscători”, a adăugat el.

Catherine Colonna a anunţat că alte livrări de echipamente militare ar putea avea loc în următoarele săptămâni, estimând la două miliarde de dolari suma totală la care se ridică ajutorul acordat de Franţa Ucrainei, atât pe plan militar, cât şi umanitar.

„La fel ca aliaţii săi, Franţa nu este în război împotriva Rusiei, însă angajamentul nostru este puternic în a acorda Ucrainei echipamente de apărare”, a adăugat ministrul francez. Obiectivul este de „a face nesustenabil preţul continuării acestei agresiuni pentru Rusia”, care şi-a lansat invazia în Ucraina pe 24 februarie.

Duminică, în timpul unui interviu difuzat de postul de televiziune francez TF1, ministrul de externe al lui Putin, Serghei Lavrov, a acuzat Franţa că „înarmează activ Ucraina, inclusiv cu arme ofensive” şi în ciuda „bunelor relaţii de încredere care există între Macron şi Putin”.

„Conversaţiile între preşedintele Macron şi Vladimir Putin sunt conversaţii directe şi sincere”, a spus, la rândul său, Colonna.

Ea a vorbit, de asemenea, și de „cererea legitimă” a Ucrainei, care doreşte să adere la Uniunea Europeană, spunând că Franţa, care deţine preşedinţia Consiliului UE, este „favorabilă unei apropieri a Ucrainei şi chiar unei apropieri accelerate”, precum şi deschiderii de „căi de solidaritate şi căi de cooperare”.

La începutul lunii mai, Macron a propus Ucrainei să se alăture unei „comunităţi politice europene”, în plină dezbatere asupra lansării procesului de aderare a Ucrainei, apreciind că ar fi nevoie de „decenii” pentru ca această ţară să adere la UE.

Zelenski a replicat apoi, pe 21 mai, că „nu există alternative” pentru candidatura Ucrainei la UE. Mesajul de atunci al președintelui Macron a fost criticat de mai mulți înalți oficiali ucraineni, inclusiv de ministrul Kuleba și de consilierul Podoliak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Franta #invadatori #Macron #Rusia #sprijin militar #sustinere #Zelenski

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.