Miercuri, în întreaga Franță, protestatarii au blocat autostrăzile, au incendiat baricade și au avut confruntări sporadice cu poliția, manifestându-și furia față de președintele Emmanuel Macron, clasa politică și planurile de reducere bugetară. Autoritățile au mobilizat peste 80.000 de agenți de securitate pentru a îndepărta barierele și a dispersa mulțimile cu ajutorul jeturilor de apă, pe măsură ce tensiunile au escaladat în mai multe zone.

La Paris, poliția anti-revoltă a folosit periodic gaze lacrimogene. Aproape 200 de persoane au fost reținute în capitală, iar în toată țara numărul celor arestați a ajuns la 500. Cu toate acestea, mișcarea „Blocăm tot” – inițiată pe rețelele sociale, în special pe Telegram nu a reușit să paralizeze Franța.

Pe parcursul zilei au avut loc numeroase proteste în întreaga țară, cu mitinguri ample în unele orașe.

Ministerul de Interne a raportat 850 de adunări publice și sute de blocaje, la care au participat aproximativ 197.000 de persoane în toată Franța. Sindicatul CGT a anunțat o cifră de 250.000 de manifestanți. În total, 540 de persoane au fost arestate (211 doar la Paris), iar 415 au fost plasate în custodia poliției, dintre care 110 în capitală. De asemenea, 23 de agenți ai forțelor de ordine au fost răniți ușor.

Mobilizarea a fost considerată „semnificativă” de către ministrul de interne demisionar Bruno Retailleau, care a subliniat însă că „cei care au încercat să blocheze țara nu au reușit”.

Mișcarea „Bloquons tout”, apărută pe rețelele sociale în vară și neimplicând oficial sindicate sau partide politice, a adunat diverse nemulțumiri fragmentate regional. Sprijinul puternic al extremei stângi, în special al grupării La France Insoumise (LFI), s-a remarcat în marile orașe, cu o participare importantă a tinerilor. Potrivit Ministerului Educației, aproximativ o sută de licee au fost perturbate, iar 27 au fost blocate. Manuel Bompard, coordonatorul LFI, a fost prezent la mai multe mitinguri, inclusiv la adunarea lucrătorilor feroviari din Paris.

Ironia este că mișcarea „Blocăm totul” a fost inițial lansată de grupuri de dreapta în luna mai, dar între timp a fost preluată de stânga și extrema stângă.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a criticat protestele, susținând că ieșirea din criză se va face doar prin vot, nu prin „insurecția permanentă”. Ea a denunțat violențele împotriva forțelor de ordine și atribuirea mișcării extremei stângi.

Tulburările din stradă s-au adăugat agitației politice într-o zi în care Sebastien Lecornu, fost conservator, a devenit noul prim-ministru, după ce predecesorul său a fost demis din cauza reducerilor bugetare nepopulare.

Franța este sub presiune să reducă deficitul bugetar, aproape dublu față de plafonul de 3% impus de UE, și datoria publică, care reprezintă 114% din PIB.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mişcarea reflectă furia față de o elită conducătoare disfuncțională, hotărâtă să aplice măsuri de austeritate, nemulțumire amplificată de propunerea guvernului de a reduce cheltuielile publice cu 44 de miliarde de euro.

În fața Gării de Nord din Paris, sute de tineri au scandat sloganuri anti-Macron, iar unul dintre ei purta o pancartă cu steagul Franței și mesajul „Republica elitei bogate”.

La Nantes, protestatarii au blocat o autostradă cu anvelope și coșuri de gunoi incendiate. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa oamenii care încercau să ocupe un sens giratoriu. În Rennes, un autobuz a fost incendiat.

În Montpellier, poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor care blocau traficul, afișând un banner cu mesajul „Macron demisie”.

La Paris, poliția a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva tinerilor ce blocau intrarea într-un liceu, iar pompierii au intervenit pentru stingerea mai multor incendii la baricade. Au avut loc și altercații lângă centrul comercial Chatelet.

Mișcarea „Blocăm totul” a fost comparată cu rebeliunea „Vestelor galbene” din 2018-2019, care a fost declanșată de nemulțumiri privind impozitele și costul vieții și a obligat guvernul Macron să facă concesii scumpe.

#Franta #politia #proteste

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.