Miercuri, în întreaga Franță, protestatarii au blocat autostrăzile, au incendiat baricade și au avut confruntări sporadice cu poliția, manifestându-și furia față de președintele Emmanuel Macron, clasa politică și planurile de reducere bugetară. Autoritățile au mobilizat peste 80.000 de agenți de securitate pentru a îndepărta barierele și a dispersa mulțimile cu ajutorul jeturilor de apă, pe măsură ce tensiunile au escaladat în mai multe zone.

La Paris, poliția anti-revoltă a folosit periodic gaze lacrimogene. Aproape 200 de persoane au fost reținute în capitală, iar în toată țara numărul celor arestați a ajuns la 500. Cu toate acestea, mișcarea „Blocăm tot” – inițiată pe rețelele sociale, în special pe Telegram nu a reușit să paralizeze Franța.

Pe parcursul zilei au avut loc numeroase proteste în întreaga țară, cu mitinguri ample în unele orașe.

Ministerul de Interne a raportat 850 de adunări publice și sute de blocaje, la care au participat aproximativ 197.000 de persoane în toată Franța. Sindicatul CGT a anunțat o cifră de 250.000 de manifestanți. În total, 540 de persoane au fost arestate (211 doar la Paris), iar 415 au fost plasate în custodia poliției, dintre care 110 în capitală. De asemenea, 23 de agenți ai forțelor de ordine au fost răniți ușor.

Mobilizarea a fost considerată „semnificativă” de către ministrul de interne demisionar Bruno Retailleau, care a subliniat însă că „cei care au încercat să blocheze țara nu au reușit”.

Mișcarea „Bloquons tout”, apărută pe rețelele sociale în vară și neimplicând oficial sindicate sau partide politice, a adunat diverse nemulțumiri fragmentate regional. Sprijinul puternic al extremei stângi, în special al grupării La France Insoumise (LFI), s-a remarcat în marile orașe, cu o participare importantă a tinerilor. Potrivit Ministerului Educației, aproximativ o sută de licee au fost perturbate, iar 27 au fost blocate. Manuel Bompard, coordonatorul LFI, a fost prezent la mai multe mitinguri, inclusiv la adunarea lucrătorilor feroviari din Paris.

Ironia este că mișcarea „Blocăm totul” a fost inițial lansată de grupuri de dreapta în luna mai, dar între timp a fost preluată de stânga și extrema stângă.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a criticat protestele, susținând că ieșirea din criză se va face doar prin vot, nu prin „insurecția permanentă”. Ea a denunțat violențele împotriva forțelor de ordine și atribuirea mișcării extremei stângi.

Tulburările din stradă s-au adăugat agitației politice într-o zi în care Sebastien Lecornu, fost conservator, a devenit noul prim-ministru, după ce predecesorul său a fost demis din cauza reducerilor bugetare nepopulare.

Franța este sub presiune să reducă deficitul bugetar, aproape dublu față de plafonul de 3% impus de UE, și datoria publică, care reprezintă 114% din PIB.

Mişcarea reflectă furia față de o elită conducătoare disfuncțională, hotărâtă să aplice măsuri de austeritate, nemulțumire amplificată de propunerea guvernului de a reduce cheltuielile publice cu 44 de miliarde de euro.

În fața Gării de Nord din Paris, sute de tineri au scandat sloganuri anti-Macron, iar unul dintre ei purta o pancartă cu steagul Franței și mesajul „Republica elitei bogate”.

La Nantes, protestatarii au blocat o autostradă cu anvelope și coșuri de gunoi incendiate. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa oamenii care încercau să ocupe un sens giratoriu. În Rennes, un autobuz a fost incendiat.

În Montpellier, poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor care blocau traficul, afișând un banner cu mesajul „Macron demisie”.

La Paris, poliția a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva tinerilor ce blocau intrarea într-un liceu, iar pompierii au intervenit pentru stingerea mai multor incendii la baricade. Au avut loc și altercații lângă centrul comercial Chatelet.

Mișcarea „Blocăm totul” a fost comparată cu rebeliunea „Vestelor galbene” din 2018-2019, care a fost declanșată de nemulțumiri privind impozitele și costul vieții și a obligat guvernul Macron să facă concesii scumpe.