Secretarul de stat din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), Galina Rusu, a venit cu precizări referitoare la alimentația copiilor în școli, în contextul nemulțumirilor exprimate de unii părinți privind calitatea pachetelor alimentare. Potrivit acesteia, toate meniurile sunt elaborate pe baza unor recomandări oficiale și avizate de autoritățile sanitare.

Au existat reacții critice din partea părinților, care au semnalat că unele produse distribuite copiilor nu ar fi suficient de sănătoase, cum ar fi alimentele cu conținut ridicat de zahăr și carbohidrați. „Este o experiență nouă, din moment ce alimentația elevilor din clasele V–IX a început de la 1 septembrie. Pentru clasele primare, programul era deja implementat. În acest an am pregătit terenul printr-un ordin comun al MEC și al Ministerului Sănătății”, a explicat oficiala.

Recomandările elaborate includ meniuri model, care prevăd utilizarea produselor locale și introducerea fructelor, iaurturilor și altor alimente considerate benefice pentru copii. Normativul actual stabilește un cost zilnic de 17,2 lei pentru fiecare elev, sumă care crește în cazul școlilor cu regim de internat.

Un alt aspect important este faptul că meniurile trebuie să fie gândite pe o perioadă de 10 zile. Acestea sunt propuse fie de cantinele școlare, fie de agenți economici contractați, dar în ambele cazuri este obligatorie consultarea și avizarea lor de către Centrele de Sănătate Publică (CSP).

Galina Rusu a precizat că dacă vor exista situații în care anumite produse, precum sucurile, nu corespund standardelor nutriționale, ministerul va reveni asupra reglementărilor. „Cel puțin la nivel procedural, aceste meniuri ar trebui să fie calitative”, a subliniat ea.

În prezent, procesul de modernizare a cantinelor este în desfășurare. Unele instituții de învățământ au reușit deja să finalizeze achizițiile de echipamente și să înceapă prepararea meselor în școli, în timp ce altele, în special din municipiul Chișinău, sunt încă în plin proces de dotare.

Pentru sprijinirea acestui program, au fost alocate 200 de milioane de lei, bani destinați achiziției de mobilier și echipamente pentru cantine. Autoritățile estimează că modernizările vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an.

Întrebată despre plângerile oficiale, secretarul de stat a declarat că, până acum, MEC nu a recepționat sesizări scrise din partea părinților privind nerespectarea meniurilor. Totuși, instituția se autosesizează atunci când observă nemulțumiri exprimate în spațiul public.

În ceea ce privește verificările, Galina Rusu a menționat că inspecțiile în școli vor fi efectuate de autoritățile competente, nu direct de către minister. Totodată, reprezentanți ai MEC au mers deja în unele instituții pentru a observa modul în care decurge procesul de alimentație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elevi #MEC #meniu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.