Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda oficial importul și comercializarea pe teritoriul său a anumitor produse alimentare provenite din țări din afara Uniunii Europene, dacă în acestea sunt detectabile reziduuri ale unor substanțe active neaprobate în UE, precizează Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Măsura de urgență se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate, originare din afara spațiului comunitar, scrie BANI.MD. Lista include: mere, pere, gutui, caise, cireșe dulci, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, coacăze negre, căpșuni, roșii, vinete, varză de Bruxelles, fasole și mazăre nepăstăiate, ciuperci champignon, cartofi, ardei, pepeni, salată verde, soia, orz, ovăz, secară, grâu, miere și alte produse apicole. Restricția se aplică în cazul în care sunt identificate reziduuri de carbendazim (inclusiv în amestec cu benomil), tiofanat-metil, glufosinat sau mancozeb.

Potrivit MAIA, decizia are la bază un ordin emis de Guvernul Franței la începutul anului 2026 și notificat Organizației Mondiale a Comerțului pe 9 ianuarie, fiind justificată prin necesitatea protejării sănătății publice. Deși politicile privind limitele maxime de reziduuri sunt coordonate, de regulă, la nivelul Uniunii Europene, legislația comunitară permite statelor membre să adopte măsuri naționale excepționale atunci când este identificat un risc major pentru consumatori. Noile reguli se aplică exclusiv produselor introduse pe piața din Franța și nu afectează comerțul cu celelalte state membre ale UE.

Substanțele active vizate au fost excluse anterior și din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților din Republica Moldova, în baza deciziilor Consiliului Republican Interdepartamental. Într-un comunicat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare le recomandă agenților economici să trateze cu maximă seriozitate noile cerințe.

„Exportatorii care intenționează să plaseze produse pe piața franceză trebuie să verifice riguros conformitatea acestora, inclusiv prin testări de laborator privind prezența reziduurilor de substanțe active interzise. Monitorizarea atentă a lanțului de aprovizionare este esențială pentru a evita blocaje la frontieră sau retrageri de produse de pe piață”, se arată în comunicatul instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, instituția menționează că aceste substanțe sunt interzise în Republica Moldova de mai mulți ani. Noutatea constă în faptul că Franța aplică acum o politică de toleranță zero pentru reziduuri, în locul pragurilor foarte mici aplicate anterior.

#export #Franta #produse #reziduri

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.