Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Fratele Prințesei Diana, în centrul unui conflict cu Regele Charles. Ce scrie în cartea despre Lady Di

23 Sept. 2026, 13:33
 // Categoria: În Lume // Autor:  Valentina Buza
23 Sept. 2026, 13:33 // În Lume //  Valentina Buza

Fratele mai mic al Prințesei Dianei, Charles Spencer, a lansat marți, 22 septembrie, cartea intitulată „Swan Song/Diana, my sister”, care agită Regatul Unit de mai bine de o săptămână. Presa britanică a publicat deja fragmente din aceasta, în care contele Spencer îl atacă direct pe regele Charles. Cartea va apărea în întreaga lume şi va fi tradusă în 12 limbi.

Fratele prinţesei povesteşte pe tot parcursul interviului despre „euforia” lui Charles, pe atunci prinţ de Wales, când a aflat de moartea Lady Di.

Între cei doi Charles, războiul este acum declarat. Ca răspuns la acuzaţiile contelui, Buckingham a ripostat printr-un comunicat rar, în care a precizat că regele „nu ignoră faptul că durerea provocată de pierderea unei surori poate întuneca raţiunea, altera judecata şi influenţa amintirile într-un mod pe care ceilalţi nu îl percep, chiar şi la mulţi ani după o astfel de pierdere”.

„Nu se întâmplă în fiecare zi să te trezeşti şi să afli că regele a încercat să te prezinte ca pe o persoană ale cărei amintiri nu sunt de încredere”, a răspuns Charles Spencer pentru ziarul Mail on Sunday.

De la jumătatea lunii septembrie, presa britanică publică fragmente din carte care îl descriu pe Charles al III-lea ca fiind complet indiferent faţă de moartea fostei sale soţii. Astfel, el dă dovadă de „o veselie nepăsătoare” atunci când îl sună pe fostul său cumnat a doua zi după moartea acesteia.

„Ai fi crezut că a câştigat la loterie”, scrie Charles Spencer, imaginându-şi că „acest eveniment i-ar putea oferi libertatea de a se căsători cu femeia pe care o iubea”, Camilla.

Charles Spencer evocă, de asemenea, că prinţul nutrea un „dispreţ ascuns faţă de Diana” şi „o repulsie faţă de emoţia teribilă pe care moartea ei o stârnise în întreaga lume”. „Stai liniştit”, a şoptit el, „o vom uita în curând”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apariţia cărţii nu va îmbunătăţi relaţiile dintre familia Spencer şi familia de la Buckingham. Charles Spencer prezintă în ea un portret viciat al familiei regale. Prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta, este descris aici ca o „personalitate redutabilă”.

„Într-o dimineaţă din 1977, când eram paj de onoare al reginei cu ocazia deschiderii solemne a Parlamentului, am fost şocat de asprimea usturătoare a unei remarci pe care i-a adresat-o pe neaşteptate soţiei sale. Aceasta a reacţionat cu o resemnare tăcută şi jenată”.

Prinţesa Anne, sora lui Charles, lângă care acesta stă aşezat la o cină la Buckingham, pare o femeie rea, încântată să-şi umilească vecinul de masă.

Ezitările Dianei

Cu puţin timp înainte de nuntă, Diana a vrut să renunţe la căsătorie, potrivit lui Charles Spencer. Scena are loc în 1980, după petrecerea dată în onoarea celor 21 de ani ai prinţului Andrew. Diana era dezamăgită că Charles o ignorase toată seara.

„Imediat după acea seară care i-a frânt inima, Diana s-a dus să-l caute pe tatăl meu. I-a spus că nu poate să se căsătorească cu un bărbat care, în mod evident, nu o iubeşte. Consternat, tatăl meu i-a explicat că nu mai era timp să se revină asupra unui angajament de o asemenea importanţă.

Aşa cum am aflat, în special din serialul „The Crown”, prinţesa suferea într-adevăr de tulburări alimentare, alimentate de o remarcă a lui Charles, susţine fratele ei. În timp ce viitoarea prinţesă se considera „rotunjoară”, „prinţul Charles nu a făcut nimic pentru a-i alina complexele, când, la câteva zile după anunţarea logodnei lor, i-a strâns talia spunându-i: «Ei bine, suntem puţin dolofani pe aici, dacă nu mă înşel»”.

Hărţuirea neîncetată din partea presei

Este dificil să vorbim despre Diana fără a menţiona hărţuirea neîncetată din partea presei la adresa ei, dar şi la adresa celor din anturajul ei. El susţine că şi el a fost spionat. Charles Spencer afirmă că a fost el însuşi victima, în anii 1990, a represaliilor din partea tabloidelor, dirijate de… prinţul Charles.

„Asta nu m-a împiedicat să continui să sufăr, timp de mai mulţi ani, represaliile tabloidelor, încurajate de membri ai casei prinţului Charles”, scrie el. Un colaborator apropiat al prinţului, afirmă el, era astfel însărcinat să „răspândească în presă minciuni la adresa mea”. Şi trebuia, desigur, să se evite orice ar fi putut permite identificarea sursei regale a acestor neadevăruri”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.