Ministerul Sănătății a încheiat controlul la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) și a stabilit un plan de 25 de măsuri obligatorii, menite să consolideze siguranța și trasabilitatea dispozitivelor medicale de pe piață.

Potrivit concluziilor controlului, deficiențele identificate sunt sistemice și s-au acumulat în timp, nefiind legate de un singur episod sau de o singură conducere.

Cea mai gravă problemă: Registrul de stat

Controlul a confirmat că, în februarie-martie 2026, au fost operate modificări direct în baza de date a Registrului de stat al dispozitivelor medicale, printr-un cont tehnic comun, în afara circuitului normal și fără jurnalizare nominală. Modificările au vizat date despre producători, organisme notificate și statutul unor dispozitive.

AMDM a identificat incidentul, a blocat contul și a sesizat autoritățile competente. Cazul se află în continuare în investigare.

Peste 1.200 de dosare neexaminate

După eliminarea tarifului de depunere, numărul dosarelor a crescut de peste patru ori — de la 634 în semestrul I 2025, la 2.748 în semestrul I 2026. La 31 martie 2026 figurau 1.222 de dosare neexaminate, majoritatea cu termenul legal depășit.

AMDM a comunicat că nu există dosare pentru care să se fi produs aprobarea tacită, informație care urmează să fie confirmată documentar.

Delimitare insuficientă între înregistrare și achiziții publice

Controlul a constatat că unele dosare au fost examinate prioritar, la solicitarea CAPCS, pentru necesitățile stringente ale unor instituții medicale precum Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Deși AMDM susține că evaluarea s-a făcut cu respectarea cerințelor, controlul a constatat că prioritizarea nu se baza pe proceduri tehnice aprobate.

Informațiile apărute anterior în spațiul public privind prioritizarea a 88 de poziții (mănuși, botoșei, bahile) nu au fost confirmate de control.

Cazul măștilor de oxigen

Controlul a analizat separat cazul măștilor de oxigen livrate prin achiziții centralizate, pentru care producătorul indicat nu a recunoscut lotul respectiv. AMDM a sesizat Serviciul Vamal și CAPCS.

Ca urmare, verificarea producătorului și a lotului la recepția produselor va deveni obligatorie pentru instituțiile medicale beneficiare.

Cateterele intravenoase rămân legal pe piață

Referitor la cazul cateterelor intravenoase, care a generat sesizări publice, controlul a constatat că documentarea procesului decizional, inclusiv decizia de a nu ataca în instanță anularea interdicției de utilizare, nu a fost suficientă. Dispozitivele aflate în prezent pe piață sunt însă autorizate legal, iar orice măsură nouă se va baza exclusiv pe date documentate, pe producător și lot.

Planul de 25 de măsuri

Printre măsurile obligatorii stabilite de minister se numără: eliminarea conturilor tehnice comune, auditarea registrului, reconcilierea datelor statistice, un plan de lichidare a restanțelor, reguli noi pentru experții externi, separarea formală dintre înregistrare și achizițiile publice, precum și consolidarea sistemului de vigilență în spitale.

Ministerul va efectua un control de monitorizare a executării planului peste 40 de zile lucrătoare.

„Scopul nu este identificarea unui singur vinovat, ci un sistem în care fiecare dispozitiv medical este evaluat trasabil, independent și la timp”, a declarat ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#concluzii #medicamente #Ministerul Sănătății

Cheltuielile de bază pentru un copil în primul an de viață ajung în Moldova la echivalentul a 88,8% din salariul mediu anual, potrivit unei analize realizate de Remitly, citată de euronews.com. Este cel mai mare raport dintre costul necesităților unui copil și venitul mediu anual dintre cele 38 de țări europene pentru care a fost făcut acest calcul.

Bani.md scrie că după Moldova urmează Albania, cu 66% din salariul mediu anual, Turcia – 45,1%, Muntenegru – 45% și Serbia – 41,4%. Media celor 36 de țări este de 20,9%.

În același timp, Moldova nu are cele mai mari cheltuieli pentru un copil în termeni absoluți. Potrivit studiului, costul estimat al produselor necesare în primul an variază de la 2 813 euro în Marea Britanie până la 6 294 de euro în Spania. Media europeană este de 4 727 de euro. Pentru Moldova, costul este estimat la aproximativ 4 143 de euro pentru primul an de viață.

Calculul include 14 produse din șase categorii: scutece și produse de igienă, biberoane, lapte praf, articole pentru somn, cărucior și scaun auto, precum și haine. Prețurile folosite în analiză sunt cele din iulie 2026.

În clasamentul după costul total, cele mai scumpe necesități pentru primul an sunt în Spania – 6 294 de euro, Țările de Jos – 6 140 de euro, Finlanda – 6 066 de euro, Suedia – 6 025 de euro și Elveția – 6 018 euro.

La celălalt capăt, cele mai mici costuri sunt în Marea Britanie – 2 813 euro, urmată de Cehia – 3 211 euro, România – 3 385 de euro, Letonia – 3 392 de euro, Croația – 3 661 de euro și Bulgaria – 3 804 euro.

Analiza arată și ce categorii de produse cântăresc cel mai mult în bugetul pentru primul an. La nivel european, hainele reprezintă 30,3% din costul total, formula pentru bebeluși – 25,7%, iar scutecele – 24,5%. Împreună, cele trei categorii reprezintă 81% din cheltuielile analizate.

Studiul nu include costurile pentru creșă și alte servicii de îngrijire a copilului.