Situația hidrologică din bazinul Nistrului rămâne dificilă, avertizează Ministerul Mediului (MM). Potrivit autorităților, în primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce în aval au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi.

Astfel, în această perioadă, din lac au ieșit cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi de apă mai mult decât au intrat. Debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările în aval s-au menținut la 60 m³/s.

Diferența dintre volumul de apă care intră în lac și cel evacuat a dus la scăderea în continuare a rezervei. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri, iar după volumul pierdut în primele 20 de zile este estimat la aproximativ 111,15 metri, ceea ce înseamnă o scădere de circa 68 de centimetri.

„Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații, în bazinul superior al Nistrului, pe teritoriul Ucrainei, cantitățile de precipitații până în acest moment nu au fost suficiente pentru a determina o creștere importantă a debitelor de intrare în lacul de acumulare”, transmite MM.

Conform datelor oficiale, cele mai mari debite de intrare din această perioadă au fost înregistrate la 1 septembrie – 35 m³/s și în data de 16 septembrie – 28 m³/s. În unele zile, debitul a coborât până la 16–17 m³/s.

În aceste condiții, autoritățile îndeamnă populația și agenții economici să folosească apa cu grijă și să evite consumul inutil. Oamenii sunt îndemnați să verifice și să repare scurgerile, precum și să evite folosirea apei potabile pentru activități care nu sunt necesare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza apa #Nistru #Novodnestrovsk

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.