Hramul Chișinăului este tot mai aproape, iar autoritățile municipale au anunțat programul complet al activităților pentru ziua de 14 octombrie. Sărbătoarea va începe la ora 08:00 cu liturghia de hram, oficiată la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”.

De la ora 10:00, în Piața Marii Adunări Naționale va avea loc inaugurarea oficială a sărbătorii, cu participarea Orchestrei Simfonice, a Capelei Corale Academice „Doina” și a mai multor soliști, printre care Mariana Bulicanu, Marina Dobrescu și Vitalie Maciunschi.

Programul artistic va continua pe tot parcursul zilei:

Între 11:15 și 12:30 – Concertul–Meditație „Rugă”, susținut de Corul „Adimus” și elevii Școlii de Arte „Valeriu Poleakov”.
De la 12:45 – Spectacolul pentru copii „Mărgăritare – copiii cântă pentru copii”, cu participarea tinerilor muzicieni ai Liceului „Ciprian Porumbescu”.
Între 14:00 și 18:00 – Ansambluri folclorice și interpreți de muzică populară vor evolua în cadrul programului „Hora Chișinăului”.

Seara va fi dedicată muzicii și dansului. De la ora 19:45, pe scenă vor urca Frații Advahov și Orchestra, urmați de Lupii lui Calancea & Guz. Sărbătoarea se va încheia cu un spectacol grandios – „Epic Symphonic”, dirijat de Dumitru Cârciumaru, cu participarea artiștilor Mariana Bulicanu, Arina Mura, Marcus Lawyer, DJ Guarja și DJ Tayana.

Pe lângă concerte, în centrul capitalei vor fi amenajate târguri ale meșterilor populari și producătorilor locali, standuri gastronomice și zone dedicate copiilor, unde vizitatorii vor putea descoperi tradiții, artizanat și activități interactive.

„Astfel, pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, în perimetrul străzilor A. Pușkin și str. V. Alecsandri vor fi organizate activității comerciale cu preparate la grătar, produse fast-food, produse de patiserie, băuturi răcoritoare și fierbinți, înghețată, pop-corn, vin, bere…”, mai transmite Primăria.

Tot de hramul orașului, Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău organizează la Turnul de Apă, o serie de expoziții și proiecte artistice dedicate Chișinăului și oamenilor săi, reunite sub tema artei, memoriei și identității urbane. Evenimentul va începe la ora 16:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipa RLIVE.MD va difuza în direct programul complet al zilei de 14 octombrie, de la liturghie și până la ultimul artist care va urca pe scenă.

#Chisinau #hram #program

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.