Funcţionari din România sunt suspectați că ar fi primit mită pentru a elibera documente de identitate româneşti false pentru cetăţeni din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă. Oamenii legii au descins, miercuri, 20 noiembrie, la două Primării din judeţul Botoşani şi Servicii de evidenţă a populaţiei, relatează Agerpres, citată de IPN.
Potrivit unor surse judiciare, percheziţii au loc la primăriile din oraşul Bucecea şi comuna Vârfu Câmpului, restul descinderilor fiind la locuinţele unde s-ar fi declarat domicilii în mod fals. În total s-au făcut 90 de percheziții.
Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din două Servicii de evidenţă a populaţiei şi două Primării, a obţinut documente de identitate româneşti false pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.
Datele false se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit şi nici nu va locui vreodată la adresa respectivă, dar şi la nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul pentru a obține actul care confirmă identitatea, cetăţenia română şi, după caz, domiciliul sau reşedinţă în România.
„Datele sus-menţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea deţinută în mod real de către beneficiari, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP). În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţile de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecaţi în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de evidenţă a persoanelor”, explică procurorii.
Astfel, într-o comună din judeţul Botoşani figurează aproximativ 10 000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai Primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.
Sumele de bani plătite pentru obţinerea unei cărţi de identitate româneşti ar fi fost cuprinse între 350 și 400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de către intermediar.
