În primele opt luni ale anului, Republica Moldova a fost a doua cea mai tranzitată direcție de ieșire din Ucraina. Potrivit datelor Serviciului de Grăniceri al Ucrainei, peste un milion de treceri ale frontierei au fost înregistrate spre Moldova, dintr-un total de peste 15 milioane de traversări ale graniței ucrainene către statele cu care se învecinează, transmite IPN.

Numărul trecerilor frontierei din Ucraina spre Republica Moldova a fost mai mare decât cel înregistrat spre România și Ungaria, fiind depășit doar de fluxul către Polonia.

În prima jumătate a anului, frontiera cu Polonia a înregistrat peste 8,5 milioane de treceri, situându-se pe primul loc în rândul direcțiilor de ieșire din Ucraina.

Autoritățile ucrainene au menționat că cele mai des utilizate treceri ale frontierei sunt Palanca-Maiaki-Udobnoe, Otaci-Moghilev-Podolsk și Tudora-Starokazacie. Potrivit acestora, punctele respective sunt utilizate atât de către rezidenții regiunilor Odesa și Vinița, cât și de către transportatorii în tranzit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frontieră #Moldova #Ucraina

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.