Armata ucraineană a pierdut aproape o cincime din echipamentele NATO prevăzute pentru războiul cu Rusia în timpul contraofensivei care se desfășoară de la începutul verii, relatează Financial Times (FT), citând oficiali ucraineni și occidentali. Din cauza pierderilor de echipamente, Forțele Armate ale Ucrainei au decis să schimbe tactica și acum s-au concentrat pe bombardarea pozițiilor rusești, în loc să încerce să spargă câmpurile minate. Rusia numește acțiunile Ucrainei nereușite, pierderile fiind „enorme”.

În acest sens, Forțele Armate ale Ucrainei au decis să schimbe tactica, ceea ce, potrivit liderilor militari, îngreunează să obțină „rezultate tangibile la un preț mai rezonabil”. În loc să continue să lupte prin câmpurile minate rusești și să încerce să spargă liniile de apărare ale trupelor ruse cu vehicule blindate NATO, forțele ucrainene s-au concentrat pe bombardarea pozițiilor rusești, scrie FT.

Noua tactică ridică întrebări în țările occidentale, inclusiv cât va rezista Ucraina cu stocul său de obuze de artilerie care se epuizează. Cu toate acestea, pe termen scurt, relatează ziarul, a permis Kievului să reducă pierderile tancurilor occidentale și vehiculelor de luptă ale infanteriei, comparativ cu primele două săptămâni ale contraofensivei.

De la începutul lunii iunie, Ministerul rus al Apărării raportează despre respingerea atacurilor din partea Forțelor Armate ale Ucrainei în diferite direcții. Potrivit părții ruse, „inamicul nu a avut succes în niciunul dintre sectoare”. Pe 23 iulie, președintele rus, Vladimir Putin. a declarat că contraofensiva ucraineană „a eșuat”. În opinia sa, partea ucraineană „nu este ajutată de resurse colosale <…> sau de aprovizionarea cu arme occidentale”. Putin a numit pierderile Ucrainei „uriașe”. Potrivit lui, este vorba de peste 26 de mii de oameni. Ministerul rus al Apărării a furnizat aceleași date la începutul lunii iulie. Moscova susține, de asemenea, că au fost distruse mii de vehicule blindate folosite de Ucraina.

Autoritățile ucrainene, vorbind despre contraofensivă, admit că aceasta este în întârziere din cauza situației cu muniția și artileria, precum și cu câmpurile de mine rusești, dar conform ministrului ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, ofensiva decurge conform planului.

Blinken: Ucraina a eliberat deja 50% din teritoriul său ocupat de Rusia

#contraofensivă #Financial Times #NATO #razboi #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.