Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile de plămâni, inimă, ale cavității bucale și potenței scăzute, iar renunțarea la acest viciu este destul de evidentă. Dar există oare o legătură și cu problemele de sănătate mintală?

Potrivit unor studii, există o legătură bidirecțională între prezența tulburărilor anxioase, atacurilor de panică, depresiei, fobiilor, pe de o parte și prezența fumatului pe de altă parte. Medicul psihiatru-psihoterapeut Grigore Garaz afirmă că fumatul poate precede anxietatea sau persoana poate începe să fumeze odată cu apariția acestei tulburări. O situație similară se atestă și în cazul unei afecțiuni mai grave, precum schizofrenia, rata fumătorilor printre cei care suferă de această boală fiind de aproximativ 80%, transmite locals.md.

„Inițierea, precum și menținerea acestui comportament nociv depind de mulți factori. Promovarea acestui obicei în filme și desene animate crește rata fumătorilor, oferind o imagine de adult relaxat și fericit, o imagine iluzorie de altfel. De asemenea, consumul de alcool, cafea și fumatul sunt asociate cu starea de bine de la petreceri. În același timp, sărăcia crește nivelul de stres și, respectiv, crește necesitatea de relaxare, fumatul fiind considerat o soluție”, menționează Grigore Garaz.

Specialistul spune că un prim pas în renunțarea la fumat este acceptarea că există o problemă, că acest obicei nu e tocmai sub control și că, de fapt, persoana suferă de dependență. Odată ce acest viciu este întâlnit destul de des în rândul persoanelor care suferă de tulburări mintale, pe lângă tratamentul pentru aceste afecțiuni, psihiatrul își poate ajuta pacienții să renunțe și la fumat.

„Dacă persoana bolnavă va fi deschisă pentru conlucrare, un psihiatru poate iniția sesiuni psihoterapeutice de scurtă durată, poate încerca interviul motivațional pentru a-l ajuta pe pacient să ia o decizie echilibrată cu privire la renunțarea la fumat. Totodată, ar putea oferi medicamente ce ar acoperi starea de sevraj la inițierea acestui proces”, menționează medicul.

Suedia, Norvegia și Marea Britanie își propun ca, până în 2030, să atingă ținta de 5% de fumători stabilită de OMS și UN. Mai mult, aceste țări au înregistrat deja progrese mari în ceea ce privește reducerea numărului de fumători. Potrivit lui Grigore Garaz, autoritățile din aceste state au implementat un set cuprinzător de măsuri în acest sens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Aceste măsuri includ campanii de conștientizare, taxe mari pe țigări, interzicerea fumatului în spații publice, servicii de prevenție primară și suport pentru renunțarea la fumat, oferite gratuit. În plus, introducerea alternativelor la fumat, cum ar fi produsele fără fum, a fost un pas crucial în aceste țări. Suedia a devenit prima țară nefumătoare din lume, cu puțin peste 5% din populație consumatoare de țigări. În Norvegia, prevalența fumătorilor este de 8%, iar în Marea Britanie – de 12% ”, declară psihiatrul.

Marea Britanie a ajuns la o rată de 12%, deoarece Serviciul Național de Sănătate încurajează oamenii să renunțe la fumat prin trecerea la țigările electronice, afirmând că aceste produse sunt mult mai puțin dăunătoare decât țigările tradiționale. De asemenea, oferă un pachet gratuit de consultații comportamentale pentru fumătorii care au încercat să renunțe la țigări desinestătător, dar nu au reușit.

De cealaltă parte, în Moldova rata fumătorilor rămâne înaltă – 27,6%, fiind evidentă importanța implementării unor politici eficiente de control al tutunului, mai menționează specialistul.

„Din câte cunosc, există Linia verde a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru renunțare la fumat, mai există și centre private care lucrează cu pacienții bolnavi de dependențe, dar despre accesibilitate și eficiența lucrului acestora nu pot spune nimic”, afirmă Grigore Garaz.

Medicul precizează că a avut mai mulți pacienți care au reușit să renunțe la fumatul țigărilor.

„O persoană a reușit să lase acest viciu prin utilizarea țigărilor electronice, dar cu înțelegerea că trecerea are loc pentru a micșora cantitatea de țigări și ulterior pentru a renunța la fumat. Altă persoană a oprit consumul de țigări prin frica de moarte, a suferit un atac de cord și asta l-a motivat să nu mai fumeze. Povești sunt diferite, însă toate aceste persoane au devenit mai stabile emoțional, mai calme, mai sigure pe ele”, a mai menționat specialistul.

O analiză publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews a constatat că persoanele care au încetat să fumeze timp de cel puțin 6 săptămâni au fost mai puțin depresive, anxioase și stresate decât persoanele care au continuat să fumeze. Oamenii care au renunțat la țigări au avut, de asemenea, sentimente mai pozitive și o bunăstare psihică mai bună. Cercetarea a adunat dovezi din 102 studii observaționale care au implicat peste 169.500 de persoane.

#fumat #medic #psihiatru #stari anxioase #Tigari

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.