Oamenii de știință americani avertizează că furia poate avea consecințe grave asupra sănătății. Potrivit unui studiu recent, chiar și episoadele scurte de furie pot afecta funcția vaselor de sânge, crescând riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral timp de până la 40 de minute. Practic, furia poate ucide, potrivit unui studiu citat de Daily Mail.
Dr. Daichi Shimbo, autorul studiului și profesor de medicină la Universitatea Columbia, a declarat: „Am văzut că evocarea unei stări de furie a dus la disfuncția vaselor de sânge. Deși nu înțelegem încă ce ar putea cauza aceste modificări”. Cercetătorii au identificat acest fenomen ca fiind o „afectare a dilatării vaselor de sânge”. Această perturbare în fluxul sanguin poate crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Cercetătorii au examinat datele provenite de la 280 de voluntari cu vârsta medie de 26 de ani. Aceștia au fost instruiți să se relaxeze timp de 30 de minute, timp în care li s-a interzis să vorbească, să folosească telefonul, să citească sau să doarmă.
Înainte de a li se atribui aleatoriu una dintre cele patru sarcini de opt minute, s-a efectuat o măsurare a tensiunii arteriale pentru toți cei 280 de voluntari. Una dintre sarcini le-a cerut să-și amintească o experiență personală care i-a înfuriat, în timp ce alta le-a solicitat să-și aducă aminte un moment de anxietate sau să citească propoziții menite să evoce tristețe. A patra sarcină a fost neutră din punct de vedere emoțional, implicând numărarea repetată până la 100. Măsurătorile tensiunii arteriale și ale dilatării vaselor au fost efectuate la trei minute și apoi la 40, 70 și 100 de minute mai târziu. În plus, au fost prelevate probe de sânge pentru a evalua sănătatea celulară.
Cercetătorii au constatat: „Sarcinile care au reamintit evenimente trecute care au provocat furie au dus la o afectare a dilatării vaselor de sânge, de la zero la 40 de minute după sarcină. Afectarea nu a mai fost prezentă după 40 de minute. Nu au existat modificări semnificative din punct de vedere statistic ale căptușelii vaselor de sânge ale participanților la niciun moment după ce au experimentat sarcinile emoționale de anxietate și tristețe”.
Într-un articol publicat în Journal of the American Heart Association, cercetătorii au subliniat limitările legate de dimensiunea mică a studiului. Ei au remarcat că „nu este clar dacă rezultatele s-ar aplica la adulții în vârstă cu alte afecțiuni de sănătate, care cel mai probabil ar lua medicamente”.
„Acest studiu se adaugă frumos la baza de dovezi în creștere conform căreia bunăstarea mentală poate afecta sănătatea cardiovasculară și că stările emoționale acute intense, cum ar fi furia sau stresul, pot duce la evenimente cardiovasculare. De exemplu, știm că tristețea intensă sau emoțiile similare sunt un declanșator comun pentru cardiomiopatia Takotsubo (sindromul inimii frânte). Evenimente precum cutremurele, sau chiar ca un fan care urmărește un meci de fotbal, care provoacă stres, pot duce la infarct miocardic (un atac de cord) și sau la aritmii.”, a explicat Dr. Glenn Levine, profesor de medicină la Baylor College of Medicine din Houston, care nu a participat la cercetare.
De la începutul acestui an, decesele premature din Marea Britanie din cauze cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale, au atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Obezitatea și afecțiunile asociate, precum hipertensiunea arterială și diabetul, sunt principalii factori implicați în această creștere alarmantă.
Și în țara noastră, tot mai mulți adulți tineri suferă de afecțiuni cardiovasculare sau sunt victime ale accidentelor vasculare cerebrale.
