Ministerul italian de Externe a anunțat luni că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei la Roma pentru a-i transmite un protest oficial, după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a ironizat prăbușirea turnului medieval Torre dei Conti din centrul capitalei italiene, relatează EFE și Agerpres. Convocarea ar urma să aibă loc marți, potrivit unor surse diplomatice citate de Ministerul de Externe al Italiei.

„În urma ajutorului oferit Ucrainei în conflictul cu Rusia, economia Italiei se va prăbuși la fel ca turnul de la Roma”, a comentat Zaharova, stârnind indignare la Roma.

Este a doua oară în acest an când ambasadorul rus este chemat la MAE italian. În iulie, el fusese convocat după ce Moscova îi înscrisese pe președintele Italiei, Sergio Mattarella, și pe alți membri ai guvernului italian pe o listă a „exemplelor de comportament rusofob”.

Gestul Kremlinului a venit atunci după o serie de declarații dure ale președintelui italian la adresa Rusiei. Într-una dintre ele, rostită în Japonia, la Hiroshima, Mattarella a acuzat Rusia că „este promotoarea unei narațiuni nucleare noi și periculoase, care induce ideea inacceptabilă că armele nucleare pot fi transformate într-un instrument obișnuit de gestionare a conflictelor”.

Cu o lună înainte, liderul de la Roma, în vârstă de 84 de ani, afirmase, în cadrul unei ceremonii la Universitatea din Marsilia, că invazia rusă în Ucraina are „trăsăturile celui de-al Treilea Reich nazist”.

Tragedia care a provocat reacția Moscovei și a Romei s-a produs luni dimineață, când părți din turnul medieval Torre dei Conti, aflat între Piazza Venezia și Colosseum, s-au prăbușit în timpul lucrărilor de renovare. Monumentul, ridicat la începutul secolului al XIII-lea de Papa Inocențiu al III-lea, urma să fie transformat într-un muzeu și spațiu de conferințe.

Potrivit autorităților italiene, au avut loc două prăbușiri succesive: prima în jurul orei 10:30 GMT, iar a doua la circa 90 de minute mai târziu.

La peste zece ore de la prăbușire, muncitorul român prins sub dărâmături a fost scos în viață, însă a intrat în stop cardiac în timpul transportului și nu a mai putut fi resuscitat la spital, potrivit presei italiene, inclusiv agenției ANSA, citate de dpa.

Alți trei muncitori, care se aflau la nivelul superior al turnului, au fost salvați și au suferit doar răni ușoare, potrivit ANSA. Unul dintre aceștia este, de asemenea, român.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

A murit muncitorul român prins sub dărâmăturile Torre dei Conti din Roma. Mesajul președintelui Nicușor Dan

#moscova #Roma

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.