Moldova a cumpărat energie electrică din România la un preț ridicat în toamnă, ignorând oferta furnizorilor autohtoni de energie regenerabilă, care au fost nevoiți să o „verse” în sistemul ucrainean. Problema a fost discutată în această seară de participanții emisiunii „Teritoriul Libertății” de la Rlive TV.

„În octombrie, exportul de energie electrică a fost interzis. I-am oferit-o Energocom, spunând că suntem gata să furnizăm până la 10 milioane kWh pe lună, dar a fost doar tăcere ca răspuns. Încă nu am primit un răspuns. Tot ar fi mai ieftin decât oricare din import la orice oră. Drept urmare, 23 de milioane de kWh au fost împinși în octombrie în sistemul energetic din țara vecină. Au dat-o ca pe un dezechilibru, pentru un ban. Acestea reprezintă aproximativ 13% din consumul țării. Se pare că Moldova a cumpărat mai scump și a dat mai ieftin. Furnizorii au oferit electricitate la 62 de dolari când au cumpărat cu 300 de euro”, a declarat Veaceslav Moldovan, administratorul ML ENERGY GROUP.

Potrivit acestuia, acum furnizorii de energie regenerabilă încearcă să rupă cercul vicios, când exporturile sunt interzise, dar produsele lor nu sunt necesare pe plan intern. Pentru a face acest lucru, au propus două opțiuni de dezvoltare a situației tuturor structurilor de stat implicate: Comisia Națională pentru Situații de Urgență, Agenția Națională de Reglementare în Energie și SA Energocom.

„Există varianta A și varianta B. Totul este pe masa Comisiei pentru Situații de Urgență, dar ei spun că problema ar trebui rezolvată de ANRE, iar ANRE se referă la decizia Comisiei pentru Situații de Urgență”, a explicat Moldovan.

Expertul Victor Parlikov consideră „stranie” situația actuală.

„De ce nu vor să cumpere energie electrică regenerabilă la un preț mai ieftin decât prețul pieței angro? Nu înțeleg”, a fost surprins specialistul.

Reamintim că până în octombrie 2022, Energocom a achiziționat energie electrică de la Moldavskaya GRES și din Ucraina. În octombrie, după ce Rusia a bombardat infrastructura energetică a Ucrainei, aceasta din urmă a încetat să mai exporte energie electrică. În a doua jumătate a lunii, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a redus și volumul de producere a energiei electrice, invocând o lipsă de gaz. După aceea, Moldova a achiziționat urgent energie electrică din România.

Adevărat, costul unei astfel de energie electrică este mare – între 100 și 350 de euro pe MWh. Pe 1 noiembrie, MGRES a oprit complet livrarile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.