Furtuna, cu o pungă neagră din PCCOCS. Detalii despre perchezițiile în dosarul „Stoianoglo”. A avut loc în două birouri

Procurorii anticorupție (PA) au venit cu o informație despre perchezițiile din seara de luni, 18 octombrie curent, în incinta Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Nu este vorba de vreun dosar nou, ci despre anumite probe care sunt relevante în urmărirea penală inițiată pe numele procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

PA a recunoscut că perchezițiile au avut loc în birourile a doi procurori PCCOCS, fără a da nume. Este de menționat însă că s-a vehiculat despre Dumitru Raileanu și Elena Ceruța. „Necesitatea efectuării perchezițiilor a fost determinată de probatoriul administrat până în prezent în cadrul urmăririi penale și se încadrează perfect în prevederile normelor de drept care reglementează aceste acțiuni procesuale, perchezițiile respective fiind preventiv autorizate de către judecătorul de instrucție”, explică procurorii anticorupție.

Despre faptul că perchezițiile au avut loc în biroul lui Dumitru Raileanu a fost confirmat aseară presei, cât despre Elena Ceruța nu se cunoaște exact. Azi, procurorii anticorupție au mai declarat că perchezițiile au fost necesare, pentru că cei doi procurori PCCOCS au refuzat să le prezinte „toate actele și obiectele solicitate în condiții legale”.

„Acțiunile întreprinse de membrii grupului de urmărire penală s-au limitat la circumstanțele care se referă la cazul dlui Alexandr Stoianoglo și nu s-au extins asupra altor cauze penale din gestiunea procurorilor în birourile cărora au fost efectuate percheziții și nu au creat impedimente în exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestora. Mai mult, procurorilor respectivi chiar le-a fost permis de a-și extrage copiile fișierelor sau de a-și face copiile actelor necesare pentru exercitarea în continuare a atribuțiilor de serviciu pe dosarele din gestiune”, mai explică procurorii anticorupție.

Este cunoscut că Dumitru Raileanu și Elena Ceruța au făcut parte din procurorii care au semnat procesul verbal al ședinței de lucru din cadrul Procuraturii Generale, în urma căreia s-a luat decizia de a se renunța la învinuirile aduse lui Veaceslav Platon în dosarul „fraudei bancare”.

„Considerăm fără temei declarațiile prin care se încearcă de a crea artificial conexiuni între acțiunile de urmărire penală menționate și alte cauze penale din gestiunea procurorilor vizați”, au conchis procurorii anticorupție.

Amintim că aseară Victor Furtuna, procurorul desemnat de CSP să investigheze acțiunile pretins ilegale sesizate de deputatul PAS Lilian Carp împotriva lui Alexandr Stoianoglo, a ieșit din sediul PCCOCS cu o pungă neagră. El a declarat doar că este vorba despre niște documente și mai multe detalii nu poate oferi pentru a nu periclita mersul anchetei.

Alexandr Stoianoglo este învinuit pe patru capete de acuzare. Acum, se află în arest la domiciliu. Nu-și recunoaște vina.

#Alexandr Stoianoglo #PCCOCS

Veniturile disponibile ale populației în medie pe o persoană pe lună au constituit 4252,7 lei, cu 21,2% mai mult în 2022 față de anul precedent, însă racordate la rata inflației veniturile s-au comprimat cu 6%, arată datele Biroului Național de Statistică, potrivit Bani.md.

Peste jumătate din veniturile moldovenilor – 50,7% provin din salarii, prestațiile sociale – 20,3%, iar remitențele 12%.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 13,7% în rural și, respectiv, 10,4% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 23,8% din total venituri, sau cu 7 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1826,9 lei, sau de 1,5 ori mai mari, comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural.

În ceea ce privește cheltuielile populației, acestea au însumat 3711,9 lei, cu 22,1% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 5,1% mai puțin comparativ cu anul 2021.

Cei mai mulți bani, moldovenii i-au cheltuit pentru mâncare – 41,1%, plățile pentru locuință, apă, electricitate și gaze – 16,3%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (7,4%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,8%), sănătate (5,1%), telecomunicaţii (4,0%).

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 4789,7 lei și sunt cu 1785,7 lei sau de 1,6 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt puternic marcate și de mărimea acestora, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 4384,3 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli sunt de 1,7 ori mai mici (2618,9 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.