Dacă urcați în Alpii francezi la sfârșitul primăverii sau la începutul verii, puteți vedea niște pete de zăpadă destul de ciudate printre rocile cenușii de calcar și aglomerările de vegetație. Această zăpadă nu este albă, ci este roșie ca sângele, relatează digi24.ro.

Acest fenomenul ciudat, cunoscut sub numele de „zăpadă sângerie”, este rezultatul unui mecanism de apărare produs de algele microscopice care cresc în zăpada alpină. În mod normal, aceste microalge au culoarea verde, deoarece conțin clorofilă, familia de pigmenți produși de majoritatea plantelor pentru a le ajuta să absoarbă energia din lumina soarelui.

Cu toate acestea, atunci când algele de zăpadă cresc prolific și sunt expuse la radiații solare puternice, produc molecule de pigment de culoare roșie cunoscute sub numele de carotenoide, care acționează ca un paravan solar pentru a proteja clorofila.

Deși algele care colorează zăpada în roșu sunt cunoscute de mult timp, acest fenomen este încă un mister pe care oamenii de știință încearcă să-l elucideze.

Cu doar doi ani în urmă, botaniștii de la Universitatea din Praga au identificat o specie complet nouă de microalge care este responsabilă pentru colorarea zăpezii în roșu și portocaliu în diferite părți ale lumii, pe care au numit-o „Sanguina”. Cercetătorii au găsit forme de alge Sanguina care provoacă pete de zăpadă roșie din Europa, America de Nord, America de Sud și în ambele regiuni polare. O specie de Sanguina care provoacă o zăpadă portocalie neobișnuită a fost găsită și în Svalbard.

Nu este singurul tip de microalge care provoacă fenomenul zăpezilor sângerii. Mai multe alte tipuri, cum ar fi Chlamydomonas nivalis și o algă găsită aproape de coloniile pinguinilor din Antarctica, numită Chloromonas polyptera, produc de asemenea pigmenți care colorează zăpada în roșu și roz.

Dar studierea acestui fenomen are o semnificație mult mai mare decât simpla explicare a existenței petelor de culoare ciudată în Alpi și lângă poli. Aspectul și dispariția lor sunt markeri importanți ai schimbărilor climatice și ai modului în care aceasta afectează ecosistemele delicate în care se găsesc algele.

Liane G Benning, profesor de geochimie Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe din Potsdam, spune că zăpada roșie devine din ce în ce mai frecventă din cauza încălzirii globale.

„Creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă crește temperatura, ceea ce duce la topirea unei cantități mai mari de zăpadă. În momentul în care există apă lichidă pe zăpadă, algele încep să crească”. spune ea.

Această abundență tot mai mare de alge roșii de zăpadă poate contribui, de asemenea, la schimbările climatice. Pigmentul roșu transformă suprafața de zăpadă, reducând cantitatea de lumină și căldură pe care o reflectă înapoi în spațiu – fenomen cunoscut sub numele de efect albedo. Captând mai multă căldură de la Soare, zăpada se topește și mai repede, permițând algelor să prolifereze în continuare.

„Există un efect de domino în care algele își topesc habitatul preferat. Parcă își distrug propria casă”, spune Benning.

La o scară mai largă, căldura suplimentară absorbită de zăpada colorată poate modifica temperatura în mediul înconjurător, accelerând topirea zăpezilor și a ghețarilor. Un studiu a estimat că, într-un singur sezon de topire, algele roșii ar putea reduce albedo-ul de zăpadă cu 13%, sugerând că acesta joacă un rol important în modul în care schimbările climatice sunt accelerate.

Studiile au arătat că algele roșii apar pe ghețarii din întreaga lume, de la Antarctica la Himalaya și în Arctica. Așadar, o întrebare la care oamenii de știință precum Benning și Eric Maréchal, directorul Laboratorului de fiziologie a celulelor și plantelor din Grenoble, Franța, încearcă să răspundă este dacă înflorirea algelor de zăpadă devine mai răspândită și apare mai des.

Maréchal și colegii săi au descoperit recent că algele care fac zăpada roșie par să crească doar la altitudini peste 2.000 de metri în Alpii francezi și să înflorească la aproximativ 2.400 de metri. Potrivit lui Maréchal, algele Sanguina se găsesc la altitudini mari din cauza cantității, calității și longevității petelor de zăpadă prezente la aceste înălțimi.

În mod uimitor, oamenii de știință nu au reușit până acum să crească aceste alge pe zăpadă reală într-un laborator.

„Din acest motiv, cercetătorii trebuie să colecteze cât mai multe date posibil pentru un studiu mai complex”, spune Maréchal.

#Alpi #pete rosii #zapada

În Gorj, la Bumbești Pițic, există un loc cu adevărat magic – Satul Răsturnat creația unui tânăr antreprenor local, Alexandru. La început a fost o schiță făcută într-un caiet de matematică, apoi a apărut o casă răsturnată care s-a transformat, în câțiva ani, într-un proiect turistic cu șapte căsuțe și un castel al vrăjitoarelor, scrie antena3.ro.

Alex spune că începutul a fost complicat, dar social media l-a ajutat să-și promoveze proiectul. Iar acum pregătește noi investiții și spune că tot ceea ce obține din afacere este reinvestit.

Ideea care a început cu o călătorie în Turcia

Povestea Căsuței Răsturnate începe în 2018, în timpul unei călătorii în Turcia. Alex Luțan – „Ducu”, așa cum îi spun apropiații – a trecut pe lângă un proiect care i-a atras atenția.

Nu l-a vizitat, dar imaginea avea să-i rămână însă în minte. La întoarcerea în țară, terenul pe care îl cumpărase urma să devină locul în care avea să transforme ideea văzută în Turcia într-o construcție neobișnuită.

„Am văzut acest proiect în Turcia, am trecut doar pe lângă el, nu l-am vizitat. Am ajuns în țară, am cumpărat terenul acesta și apoi mi-a venit în minte ideea unei case răsturnate. Am luat un caiet de matematică și am început să fac schițe. Nu aveam studii superioare și nici nu lucrasem vreodată într-un astfel de domeniu, însă lucrasem în construcții încă de la 14 ani. Toate verile mi le petreceam pe șantiere și aveam o idee despre cum se construiește o casă”, a povestit Alex pentru Gorjeanul.

Casa construită după schițele din caiet

Alex a avut schițele, experiența acumulată în construcții și ajutorul câtorva oameni.

„Eu am făcut schițele, am tăiat tot materialul, toate barele de fier, iar apoi am luat un sudor profesionist care să le asambleze. Totul a fost tăiat și apoi montat ca un puzzle, astfel încât fiecare piesă să vină perfect la locul ei. M-au ajutat și doi prieteni foarte buni, Robert și Mădălina. La început nici ei nu știau ce construim. Râdeau și spuneau că probabil facem o tribună”, a explicat el.

Pe măsură ce construcția avansa, misterul a început să dispară. Au apărut pereții, acoperișul, ferestrele și ușile, iar când a fost montată tabla, vecinii au înțeles ce construia, de fapt, Ducu.

Reacțiile nu au fost însă întotdeauna favorabile.

„Cred că Ducu ăsta a luat-o razna”

Într-o comunitate obișnuită cu locuințele tradiționale, o casă construită cu susul în jos părea, pentru mulți, o idee greu de înțeles.

„Fiind într-o zonă de țară, oamenii au început să râdă. «Cum să faci o casă răsturnată? Cine să vină să viziteze o casă răsturnată? Cum să bagi atâția bani într-o casă răsturnată?» Și au început să spună: «Cred că Ducu ăsta a luat-o razna». Părerile au început să curgă, unele mai răutăcioase, altele doar din neîncredere. Dar eu am mers mai departe”, a mărturisit proprietarul.

După finalizarea construcției a urmat însă adevăratul test – să-i convingă pe oameni să intre în ea. Iar primele șase luni au fost, așa cum a spus el, un „eșec total”.

„Pur și simplu, oamenii nu veneau. Nu erau curioși. La început nici nu am luat taxă. Oamenii veneau, vizitau și plecau. Aproximativ 95% plecau foarte mulțumiți, dar mai auzeai din când în când și câte o vorbă că am fost nebun să construiesc casa. După aproximativ o lună am introdus o taxă de 5 lei”.

În primele nouă luni au vizitat construcția aproximativ 1.000 de persoane, iar încasările au fost de aproximativ 5.000 de lei. Pentru o investiție de acest tip, suma era modestă, însă Alex nu a abandonat proiectul.

„Eu simțeam că această idee este ca o sămânță de dovleac care atunci a început să încolțească”, spune el.

Parcul de aventură, proiectul care nu a funcționat

Paradoxal, Căsuța Răsturnată nu fusese gândită inițial drept principala atracție a afacerii. Planul era ca aceasta să reprezinte doar un element al unui proiect turistic mai amplu, al cărui punct central urma să fie un parc de aventură.
Investiția nu a avut însă rezultatul așteptat.

„La început, casa răsturnată reprezenta doar un fel de logo. Motorul afacerii trebuia să fie parcul de aventură. Numai că parcul s-a dovedit a fi un eșec total. Nu era într-o pădure, iar vara era foarte, foarte cald. Nu am reușit să scoatem aproape niciun ban din investiție și a trebuit să abandonăm proiectul și să-l trecem la pierderi”, a povestit Alex.

În timp ce parcul de aventură a fost abandonat, Căsuța Răsturnată a rămas. Iar proiectul avea să primească o nouă șansă odată cu dezvoltarea promovării online.

Social media a dat proiectului un nou impuls

Proprietarul spune că, în timp, a înțeles importanța promovării în mediul online. Iar un reportaj TV a contribuit la creșterea vizibilității proiectului.

„Încet, încet, am început să facem mai multă reclamă și să înțelegem puterea social media. Nu știam la început să ne promovăm și să facem reclamă unde trebuie. După reportaj am primit un nou start puternic. Am început să prindem mult mai multă încredere în ideea noastră și am mers mai departe”.

Căsuța care fusese privită cu scepticism a început să devină cunoscută, iar succesul primei construcții a dus la apariția unei idei mai ambițioase – un sat întreg construit în jurul conceptului de „răsturnat”.

De la Căsuța Răsturnată la Satul Răsturnat

Potrivit lui Alex, reacțiile primite pe TikTok, dar și apariția unor proiecte asemănătoare au contribuit la dezvoltarea noului concept.

„Satul Răsturnat s-a născut dintr-o ambiție. Primeam foarte multe mesaje la clipurile de pe TikTok în care spuneam că avem prima casă răsturnată din România, iar oamenii îmi răspundeau că în Germania există de mai mult timp. În același timp, a apărut și un proiect care semăna cu al nostru. Am fost deranjat la început, dar, privind în urmă, cred că acel lucru m-a făcut să merg mai departe. Concurența, de cele mai multe ori, m-a făcut mai bun, nu mai rău”, a mărturisit el.

Așa a apărut proiectul dezvoltat în Bumbești-Pițic. Dacă prima construcție fusese o casă răsturnată, noul concept avea să reunească mai multe astfel de construcții într-un singur spațiu.

„Eu sunt foarte mândru că am avut ideea de a face un sat răsturnat. Casa răsturnată exista ca idee, dar conceptul de sat răsturnat, cu mai multe căsuțe la un loc, asta este ideea de care sunt cel mai mândru”.

În prezent, Satul Răsturnat are șapte căsuțe care pot fi vizitate. În perioada sărbătorilor de iarnă, complexului i se adaugă și Casa lui Moș Crăciun și Casa lui Grinch.

Investițiile continuă

Proiectul nu pare să fi ajuns la forma finală. Proprietarul spune că lucrează deja la o nouă investiție, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit încă, și are în plan amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii.

„Noi avem foarte multe idei și visăm foarte mult, însă cea mai mare provocare este partea financiară. Practic, tot ce s-a strâns în acești ani s-a reinvestit. Tot ce se strânge se reinvestește. Lucrăm la noi proiecte și sperăm să vă uimim și în anii următori”, a spus proprietarul Satului Răsturnat.