Preşedintele francez Emmanuel Macron a participat duminică la o întâlnire cu reprezentanţi ai creştinilor la Mosul, într-o biserică în reconstrucţie, pentru a arăta „respectul faţă de toate comunităţile” irakiene din acest oraş devastat de gruparea Stat Islamic, scrie agerpres.ro.

Cu o zi înainte, Macron a participat la un summit la Bagdad consacrat în special luptei împotriva terorismului şi impactului pe care îl are cucerirea Kabulului de către talibani în Afganistan. El a promis că Franţa va rămâne în Irak, „indiferent de alegerea americanilor”.

În cea de-a doua şi ultima zi a vizitei sale în Irak, preşedintele francez a venit să „recunoască importanţa Mosulului”, al doilea ca mărime oraş din Irak, şi i-a îndemnat pe irakieni să „lucreze împreună”, în timpul unei alocuţiuni susţinute la Notre-Dame de l’Heure, o biserică catolică puternic avariată din 2003 şi pe care UNESCO este pe cale să o reconstruiască.

Preşedintele francez se va întâlni de asemenea cu reprezentanţi ai comunităţii sunite la Mosul, apoi se va deplasa în Erbil, capitala Kurdistanului irakian, unde va discuta cu liderii acestei regiuni autonome, vârf de lance în lupta împotriva SI.

Franţa, care finanţează în regiune şcoli creştine francofone, se doreşte protectoarea creştinilor în Orientul Mijlociu, ca şi a tuturor minorităţilor.

„Vom redeschide un consulat şi şcoli” la Mosul, a anunţat Macron.

Acest oraş cu majoritate musulmană sunită, ca şi Câmpia Ninive, era altădată un loc important al creştinismului. Însă violenţele care au izbucnit din 2003, apoi ocuparea unei treimi din Irak de către Statul Islamic, între 2014 şi 2017, i-au determinat pe majoritatea creştinilor de aici să ia calea exilului.

Astăzi, Irakul numără doar 400.000 de creştini, comparativ cu 1,5 milioane câţi erau în 2003 înainte de invazia americană.

#Bagdad #Franta #presedinte #vizită

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.