Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, acuză autoritățile Republicii Moldova că își intensifică politica îndreptată împotriva Rusiei și că acționează la indicațiile Bruxelles-ului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă TASS. Potrivit oficialului rus, restricțiile impuse diplomaților ruși, măsurile adoptate față de unele instituții și surse media rusești, precum și limitarea contactelor dintre cele două țări reprezintă „acțiuni ostile”.
„Chișinăul oficial a pierdut chiar și aparența de independență și urmează orbește directivele Bruxelles-ului, în primul rând, pe cele îndreptate împotriva Rusiei”, a declarat Galuzin.
Viceministrul rus susține că autoritățile de la Chișinău ar urmări să elimine din spațiul socio-politic al Republicii Moldova elementele care au legătură cu Rusia. El a acuzat Chișinăul că a restricționat activitatea presei ruse și de limbă rusă și că a complicat contactele ruso-moldovenești în domeniile economic, științific, educațional, cultural și umanitar.
Galuzin a mai afirmat că, începând cu perioada 2020-2021, diplomații ruși s-ar fi confruntat cu expulzări, refuzuri de acreditare, rețineri și probleme la trecerea frontierei. Potrivit acestuia, Moscova a răspuns și va continua să răspundă acestor măsuri „în conformitate cu principiul reciprocității”.
„Toate aceste acțiuni ostile au primit și vor continua să primească răspunsuri adecvate”, a declarat oficialul rus.
Declarațiile vin în contextul deteriorării relațiilor dintre Chișinău și Moscova. La începutul lunii iulie 2026, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și-a încetat oficial activitatea. În ceea ce privește restricțiile aplicate unor instituții media și platforme online, autoritățile de la Chișinău susțin că acestea sunt motivate de necesitatea protejării securității naționale și a spațiului informațional, în contextul intensificării ingerințelor informaționale după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În cazul expulzării diplomaților ruși, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a precizat anterior că deciziile au fost legate de suspiciuni de spionaj, ingerință în afacerile interne, activități incompatibile cu statutul diplomatic și încălcarea suveranității Republicii Moldova.
