O actriţă şi un regizor ruşi, care au stat timp de 12 zile la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (SSI) pentru a turna primul film în spaţiu, au aterizat pe Pâmânt duminică. Naveta Soyouz MS-18 care i-a transportat pe Iulia Peressild, Klim Shipenko şi pe cosmonautul Oleg Novitski a aterizat în stepele din Kazahstan la ora 4.36, opera prevăzută, potrivit imaginilor transmise în direct de agenţia spaţială rusă.

Devansând un proiect american concurent cu Tom Cruise, actriţa Iulia Peressild, 37 de ani, şi regizorul Klim Shipenko, 38 de ani, au decolat pe 5 octombrie de pe cosmodromul rus de la Baikonur în Kazakstan, alături de cosmonautul Anton Şkaplerov.

Filmul lor, intitulat provizoriu „Provocarea”, va pune în scenă un medic chirurg care ajunge pe Staţie având drept misiune să salveze viaţa unui cosmonaut. Doi cosmonauţi ruşi care sunt în prezent pe SSI şi Shkaplerovvor apărea în acest film ca figuranţi.

Într-un context de rivalitate ruso-american, această aventură cinematografică ia forma unei noi curse de exploatare a spaţiului, la 60 de ani după ce primul om din URSS a ajuns pe orbită, Iuri Gagarin.

Roscosmos, agenţia spaţială rusă, şi-a anunţat anul trecut această ambiţie, după anunţul filmării la bordul SSI cu Tom Cruise, în parteneriat cu NASA şi societatea SpaceX a lui Elon Musk.

Călătoria echipajului rus către SSI nu a fost fără probleme, cosmonautul Anton Shkaplerov fiind nevoit să ancoreze nava manual în laboratorul orbital. Atunci când controlorii de zbor ruşi au efectuat teste pe capsula Soyuz MS-18 pentru a readuce echipa pe Pământ vineri, motoarele s-au activat subit şi au descentrat pentru scurt timp SSI fără a reprezenta un pericol.

Shipenko a început să filmeze chiar înainte de a ajunge la bordul SSI, în timpul andocării în care actriţa l-a asistat pe cosmonautul Anton Skhaplerov.

Iulia Peressild şi Klim Shipenko vor fi aduşi pe Pământ de cosmonautul rus Oleg Novitski, care a rămas la lordul Staţiei aproape şase luni. Aterizarea este prevăzută în stepele din Kazahstan, duminică, la ora 12.35. Întoarcerea lor pe Pământ va fi documentată de o echipă de filmare şi va fi inclusă în film, a explicat pentru AFP Konstantin Ernst, patronul postului rus Pervîi Kanal, care co-produce filmul.

#actori #film #Pamant #spatiu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.