Magazinele duty-free vor fi eliminate treptat de la unele puncte de trecere a frontierei de stat. Prevederea se regăsește într-o hotărâre de Guvern, aprobată în cadrul ședinței de ieri, 12 august, a Cabinetului de miniștri, cu privire la noul Cod vamal.

Mai exact, noul Cod vamal prevede că agazinele duty-free urmează să activeze doar în aeroporturi, porturi, la bordul aeronavelor și navelor. Punctele de comercializare a produselor scutite de taxa de import și acciz de la punctele terestre a traversării frontierei de stat vor fi eliminate, odată cu expirarea licenței.

Licența acestor tipuri de magazine expiră la data de 22 decembrie 2022. Noul Cod vamal a fost elaborat în conformitate cu necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Acordului de împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.

În același timp, documentul mai propune ca să fie aplicate garanții de stat asupra agenților economici înregistrați până la data intrării în vigoare a Codului vamal în zonele economice libere, Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și Aeroportul Internațional Liber „Mărculești”, în conformitate cu prevederile actelor ce reglementează zonele respective. Garanțiile respective vor fi extinse și asupra agenților economici care se vor înregistra în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 septembrie 2024.

Suplimentar, în vederea îmbunătățirii prevederilor din proiectul de lege au fost propuse completări care au drept scop asigurarea unor condiții echitabile mediului de afaceri și aduc claritate reglementărilor vamale, cum ar fi: reducerea amenzii în cazul nedeclarării în termen a mărfurilor, clarificarea noțiunilor de încălcări grave și infracțiuni legate de activitatea economică, dar și actualizarea unor norme din Cod cu prevederile legislației în vigoare la moment.

Hotărârea de Guvern, elaborată în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților mai presupune:

ajustarea anumitor noțiuni principale, cum ar fi: biroul vamal de supraveghere, decizie vamală, declarație de origine, exportator, notificare de reexport etc;
modificarea plafonului de retragere a licenței brokerului vamal de la 2 milioane de lei – la 500 mii de lei;
concretizarea faptului că, cursul de schimb valutar aplicat în scopuri vamale reprezintă cursul oficial al leului față de valutele străine stabilit de Banca Națională a Moldovei la momentul apariției datoriei vamale;
simplificarea condițiilor aferente distrugerii mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, precum și majorarea termenului de la un an la 3 ani, în care titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Noul Cod vamal va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Documentul integral îl puteți consulta aici.

#cod vamal #duty-free #Guvern #hotarare #magazine

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.