Magazinele duty-free vor fi eliminate treptat de la unele puncte de trecere a frontierei de stat. Prevederea se regăsește într-o hotărâre de Guvern, aprobată în cadrul ședinței de ieri, 12 august, a Cabinetului de miniștri, cu privire la noul Cod vamal.

Mai exact, noul Cod vamal prevede că agazinele duty-free urmează să activeze doar în aeroporturi, porturi, la bordul aeronavelor și navelor. Punctele de comercializare a produselor scutite de taxa de import și acciz de la punctele terestre a traversării frontierei de stat vor fi eliminate, odată cu expirarea licenței.

Licența acestor tipuri de magazine expiră la data de 22 decembrie 2022. Noul Cod vamal a fost elaborat în conformitate cu necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Acordului de împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.

În același timp, documentul mai propune ca să fie aplicate garanții de stat asupra agenților economici înregistrați până la data intrării în vigoare a Codului vamal în zonele economice libere, Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și Aeroportul Internațional Liber „Mărculești”, în conformitate cu prevederile actelor ce reglementează zonele respective. Garanțiile respective vor fi extinse și asupra agenților economici care se vor înregistra în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 septembrie 2024.

Suplimentar, în vederea îmbunătățirii prevederilor din proiectul de lege au fost propuse completări care au drept scop asigurarea unor condiții echitabile mediului de afaceri și aduc claritate reglementărilor vamale, cum ar fi: reducerea amenzii în cazul nedeclarării în termen a mărfurilor, clarificarea noțiunilor de încălcări grave și infracțiuni legate de activitatea economică, dar și actualizarea unor norme din Cod cu prevederile legislației în vigoare la moment.

Hotărârea de Guvern, elaborată în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților mai presupune:

ajustarea anumitor noțiuni principale, cum ar fi: biroul vamal de supraveghere, decizie vamală, declarație de origine, exportator, notificare de reexport etc;
modificarea plafonului de retragere a licenței brokerului vamal de la 2 milioane de lei – la 500 mii de lei;
concretizarea faptului că, cursul de schimb valutar aplicat în scopuri vamale reprezintă cursul oficial al leului față de valutele străine stabilit de Banca Națională a Moldovei la momentul apariției datoriei vamale;
simplificarea condițiilor aferente distrugerii mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, precum și majorarea termenului de la un an la 3 ani, în care titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Noul Cod vamal va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Documentul integral îl puteți consulta aici.

#cod vamal #duty-free #Guvern #hotarare #magazine

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.