Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, vine cu mai multe contra-argumente, care fac praf propunerile liderului socialist, Igor Dodon, de a lua bani din rezervele Băncii Naționale pentru finanțări la buget. Potrivit ambasadorului, acest lucru ar fi un atac dur asupra independenței BNM, informează Realitatea.md.

„Scoaterea banilor din rezervele BNM ar fi un atac la independența Băncii. Asta nu ar fi o soluție, ci ar fi o repetare a problemelor din trecut. Avem disponibilă finanțarea programelor UE în R Moldova, iar când vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru deblocarea tranșei a II-a, ea va fi plătită. A fost în trecut un efort pentru un program cu FMI, dar cred că și acolo a fost o perspectivă de progres, care nu s-a realizat. R Moldova trebuie să se folosească de aceste surse standarde, care nu aduc daune, ci din contra pot să ajute economiei și oamenilor”, a declarat Excelența sa în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul TVR.

Potrivit ambasadorului, autoritățile din țara noastră au foarte multe restanțe la capitolul implementarea condițiilor, pe care s-au obligat să le respecte atunci când au negociat mai multe programe de finanțare europeană. „Există niște legi care nu au fost votate, precum noul Cod Vamal. Ele sunt pregătite și au putut fi votate, chiar dacă a fost una dintre condițiile UE. Acum apar întrebări: de ce nu au fost votate? Sper că în viitor vom avea parteneri credibili la guvernare în această privință”, a mai spus Peter Michalko.

De asemenea, ambasadorul susține că cea mai mare restanță a autorităților noastre rămâne a fi reforma în justiție, pentru că de aici depinde buna funcționare a regulilor și legilor într-un stat, și tot de încredere în justiție depinde implicarea partenerilor externi, când e vorba de finanțări sau implementări de proiecte.

#autoritati #Peter Michalko #UE

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.