Deputații socialiști propun din nou un proiect de lege privind „lustrația”, care prevede demiterea mai multor directori, președinți, vicedirectori și vicepreședinți ai instituțiilor de stat, care au fost numiți în funcție în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă, parlamentarii PSRM au declarat astăzi, că documentul va fi analizat deja, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități. Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 07 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Socialiștii invită deputații din toate fracțiunile parlamentare să vină cu propuneri la acest proiect de lege.

Batrîncea a anunțat că deja a fost inițiată procedura de demitere a directorilor ANRE pentru activitate ineficientă, care a dus la majorările în lanț a prețurilor la carburanți. Acesta a criticat reacția acestei instituții care a declarat că nu are pârghii, dar paralel și-a majorat fondul de salarizare până la 60 milioane de lei anual.

„Considerăm că dacă aceste instituții vor fi funcționale vom face economii nu doar în buzunarul cetățenilor, dar vom putea economisi și banii publici, de aceea că salariile deseori sunt absolut cosmice”, a spus deputatul.

Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, a precizat că toți funcționarii vizați în lege au fost numiți în funcții pentru a menține caracterul captiv al statului.

„Persoanele au acces în aceste funcții într-un mod netransparent, fără a organiza concursuri, pe criterii de subordonare personală celui care a fugit în vara anului 2019 din țară, mă refer la Vladimir Plahotniuc. Toți spun că trebuie să implementăm în practică declarația privind caracterul captiv al statului și prin acest proiect anume acest lucru și-l facem”, a spus Bolea.

Sub incidența Legii lustrației propusă în Parlament de PSRM cad următorii funcționari:

președintele și membrii Consiliului Audiovizualului;
directorul și directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare;
președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Integritate;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, vice-guvernatorii și membrii Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei;
directorul general și directorii Agenției Naționale de Reglementare în Energetică;
directorul și directorii adjuncți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației;
director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru soluționarea Contestațiilor;
președintele, vicepreședinții și Membrii Plenului Consiliului Concurenței;
directorul și directorii adjuncți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Precizăm că, după ce președintele Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale socialiștii din Parlament și-au amintit de declarația privind caracterul captiv al statului, votată acum un an și jumătate, atunci când au coalizat cu Blocul ACUM și vor să curățe statul „de influența oligarhică”. Astfel, deputații PSRM, la 3 decembrie au înregistrat un proiect de lege prin care propun demiterea prin derogare de la lege a conducerii unui șir de instituții de stat, numită în perioada anilor 2016-2019, atunci când la guvernare s-a aflat Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc. După înregistrare, proiectul de lege nu a fost promovat de PSRM în Parlament, însă acum acesta a fost din nou pus pe masa deputaților.

#legea lustratiei #PSRM #Vasile Bolea #Vlad Batrancea

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.