După mai multe luni de criză și haos din cauza Covid-19 în Coreea de Nord, regimul de la Phenian a anunțat, sâmbătă, că numărul de cazuri zilnice a ajuns, brusc, la zero.

De la mijlocul lunii mai, când Coreea de Nord a recunoscut pentru prima oară că virusul circulă în țară, regimul Kim a impus măsuri draconice pentru oprirea răspândirii cazurilor de „febră”, apelând inclusiv la desfășurarea armatei pe străzi.

La începutul lunii, autoritățile de la Phenian spuneau că sunt pe cale „să dezamorseze, în sfârșit,” prima criză Covid declarată. Declarațiile triumfaliste ale regimului Kim vin în condițiile în care vecinii săi se confruntă cu o creștere nouă a numărului de cazuri, provocată de subvariantele Omicron care au început să se răspândească necontrolat de la începutul verii.

Agenția de presă de stat a transmis, sâmbătă, că dintre cei 4,77 milioane de pacienți cu „febră”, 99,99% s-au recuperat.

Experții în boli infecțioase pun, însă, sub semnul întrebării presupusele progrese clamate de dictatura de la Phenian, cunoscută pentru mistificări și exagerări. OMS transmitea că, cel mai probabil, situația epidemică din Coreea de Nord se înrăutățește, însă că nu poate fi dat niciun verdict clar, în condițiile în care nu există date, nici măcar cu privire la numărul de cazuri pozitive.

Cel mai recent raport al Coreei de Nord arată că numărul de decese este de 74 până în 5 iulie, însă Shin Young-jeon, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Hanyang din Seul spune că un număr atât de mic de decese este „aproape imposibil”.

El spune că, cel mai probabil, numărul deceselor este de până la 50.000, având în vedere numărul de cazuri raportat, numărul de decese înregistrat în alte țări prin comparație cu numărul de cazuri, dar și numărul de cazuri care rămâne neraportat.

În ciuda susținerilor regimului de la Phenian, este foarte probabil ca restricțiile dure să rămână în vigoare.

Nordul dă vina pe „lucrurile străine” de la granița sa cu Sudul și își îndeamnă populația să evite orice vine din fara țării.

Anul trecut, Kim Jong-un a refuzat o livrare de vaccinuri gratuite din partea programului Covax, motivând că țara sa „nu are nevoie de ele” și spunând că „lupta cu pandemia o duce în felul nostru”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Nord #COVID-19 #criza

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a acceptat 19 din cele 20 de rapoarte de evaluare externă care recomandau ca procurorii să promoveze vettingul, dar a aprobat doar două dintre cele 11 rapoarte care recomandau nepromovarea. Datele se regăsesc într-un studiu publicat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care analizează activitatea Consiliului în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie.

Potrivit autorilor, diferența se observă și în timpul acordat examinării rapoartelor. Cele care recomandau promovarea evaluării au fost analizate, în medie, în mai puțin de șase minute, în timp ce discuțiile despre rapoartele negative au durat aproximativ 22,5 minute. Astfel, membrii CSP au petrecut de aproape patru ori mai mult timp examinând cazurile în care se recomanda nepromovarea.

Studiul atrage atenția și asupra publicării hotărârilor motivate ale Consiliului. La sfârșitul lunii septembrie, patru decizii, adică 12,9% din totalul celor vizate, nu erau încă publicate. Printre acestea se numărau și hotărârile privind reevaluările repetate ale procurorilor Vasile Plevan, Victor Cazacu și Andrei Balan, care, în cele din urmă, au fost declarați promovați de CSP.

În primele nouă luni ale anului 2026, Consiliul Superior al Procurorilor a organizat 37 de ședințe și a examinat 307 subiecte. Mai mult de jumătate dintre acestea au vizat contestații împotriva deciziilor Colegiului de disciplină și etică. Autorii studiului au remarcat și că unele subiecte au fost incluse suplimentar pe ordinea de zi, fără ca urgența examinării lor să fie explicată clar în documentele publice.

CRJM a analizat și modul în care sunt organizate concursurile pentru ocuparea funcțiilor de procuror. În perioada monitorizată, 32 de absolvenți ai Institutului Național al Justiției au concurat pentru zece funcții, iar toți cei zece candidați selectați au fost numiți în funcții. Totuși, interviurile au durat, de regulă, doar cinci-șapte minute, întrebările adresate candidaților au fost diferite, iar punctajele acordate de membrii CSP au înregistrat diferențe de până la 25 de puncte.

Probleme au fost identificate și în recrutarea inspectorilor. Trei concursuri organizate consecutiv s-au încheiat cu o singură numire, iar la unul dintre ele nu s-a înscris niciun candidat. În opinia autorilor, aceste rezultate arată că este necesară identificarea obstacolelor care îi descurajează pe candidați să participe la astfel de concursuri.

CRJM recomandă CSP să publice la timp hotărârile motivate, astfel încât publicul să poată înțelege argumentele din spatele deciziilor, în special atunci când Consiliul respinge concluziile comisiilor de evaluare. Organizația mai propune folosirea unor scenarii practice comune în timpul interviurilor și stabilirea unor criterii mai clare pentru evaluarea candidaților.

Directoarea de program a CRJM, Carolina Bagrin, a subliniat că transparența evaluării externe nu se rezumă la publicarea rezultatului final, ci presupune și accesul în timp util la motivele care au stat la baza deciziilor.

„Transparența evaluării externe nu înseamnă doar publicarea rezultatului final, ci și accesul în timp util la motivele care au stat la baza deciziilor. Atunci când concluziile unei comisii de evaluare sunt respinse, este important ca societatea să poată înțelege raționamentul acestei decizii cât timp subiectul este încă de interes public”, a menționat aceasta.

La prezentarea studiului, președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat că perspectiva observatorilor independenți este importantă pentru evaluarea activității Consiliului și că transparența rămâne o prioritate.

„Noi realizăm o introspecție internă, deci avem viziunile noastre interne, dar este extrem de important să avem și această viziune a observatorului independent. Din punctul meu de vedere, cel puțin, am evoluat la majoritatea capitolelor”, a spus Obadă.