Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE, dacă Belgradul va continua să refuze să se alăture sancțiunilor impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, notează Euractiv.

Un raport, publicat iniţial în luna iunie, subliniază nevoia de a „prioritiza alinierea ţărilor candidate cu politica externă şi de securitate comună a UE şi de a continua negocierile de aderare cu Serbia numai dacă ţara se aliniază cu sancţiunile UE împotriva Rusiei”.

Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din PE a confirmat acest lucru, scriind în această săptămână pe Twitter că „Uniunea Europeană nu poate continua negocierile de aderare cu Serbia dacă ea nu se aliniază cu sancţiunile contra Rusiei”.

În luna august, ministrul de Interne al Serbiei, Aleksandar Vulin, i-a spus şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, că ţara sa nu s-a alăturat sancţiunilor europene împotriva Kremlinului şi nici nu participă la „isteria antirusă”. La o lună distanță, poziția autorităților sârbe s-a modificat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În pofida legăturilor strânse dintre Belgrad şi Moscova, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat miercuri că Serbia nu va recunoaşte rezultatele referendumurilor organizate în cele patru regiuni din Ucraina, ocupate parţial de forţele ruse.

Deși a început negocierile de aderare la UE în ianuarie 2014, Serbia nu a reușit să obțină progrese mari. Ea a deschis 18 dintre cele 35 de capitole de negociere şi a închis provizoriu doar două dintre ele. Ţara este dependentă de Rusia pentru livrările de gaz. Totodată, Moscova a sprijinit mereu conducerea sârbă în opoziţia sa continuă faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo.

În trecut, sârbii au procurat armament de la ruși.

#aderare #colonel Deordița Vladimir #război Ucraina #Serbia #Uniunea Europeana

Taxele impuse de Uniunea Europeană coletelor mici care intră în blocul comunitar, și care vizează în primul rând platformele chineze precum Shein și Temu, ar putea aduce șase miliarde de euro pe an la bugetul UE, în perioada 2028-2034, potrivit unui document intern al Comisiei Europene consultat vineri de Reuters, scrie Agerpres.

Această estimare subliniază amploarea măsurilor luate de Europa pentru a limita afluxul de articole ieftine achiziționate de pe platforme de comerț electronic din afara UE, și care provin, în mare parte, din China.

Anul trecut, în UE au intrat aproximativ 5,8 miliarde de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro, o creștere de 26% față de anul precedent. Comisia Europeană estimează că, în majoritatea cazurilor, valoarea declarată a acestor mărfuri a fost sub nivelul real, cu scopul de a evita plata taxelor vamale.

Începând cu 1 noiembrie, UE va introduce o taxă suplimentară de doi euro pentru coletele mici, majorând astfel costurile per colet, după ce o taxă de trei euro a fost introdusă de la începutul lunii iulie.

PDD Holdings, compania care deține Temu, a declarat în luna august că această măsură va avea un „impact considerabil” asupra unor segmente ale activității sale, fără a oferi însă cifre concrete. La rândul său, Shein realizează aproximativ o treime din veniturile sale în Europa iar vânzările companiei în această regiune scăzuseră deja înainte de introducerea taxelor, pe fondul majorării prețurilor și al reducerii cheltuielilor cu publicitatea.

Eurodeputatul Dirk Gotink, care coordonează reformele vamale la nivelul UE, a explicat că noua taxă de doi euro vizează combaterea unui „model de afaceri extrem de toxic, bazat pe importuri din China, de mică valoare și neconforme cu reglementările”. „Noile veniturile generate astfel ne oferă oportunitatea și mijloacele necesare pentru a remedia decenii de subinvestiții, punând la dispoziția autorităților vamale europene resursele de care au nevoie pentru a proteja eficient piața noastră unică”, a declarat Dirk Gotink.

Estimarea citată de Reuters ia în calcul o scădere preconizată a numărului de colete cu valori mici care intră în UE, întrucât Bruxelles-ul anticipează că retailerii își vor adapta activitatea la noile măsuri.

Aceste taxe impuse de UE urmează unor măsuri similare adoptate anul trecut de Statele Unite, care au eliminat regimul de scutire de taxe vamale pentru comenzile online, ca răspuns la îngrijorările legate de concurența neloială și de produsele nesigure.

Comisia estimează că aproximativ 90% din taxele colectate vor merge la bugetul UE, iar 10% către statele membre. Totuși, acest raport s-ar putea modifica dacă statele membre vor insista să rețină o parte mai mare din încasări, în contextul negocierilor în curs privind bugetul pentru perioada 2028-2034. În prezent, statele membre UE rețin 25% din aceste taxe.

Giganții chinezi din domeniul comerțului electronic au început deja să se adapteze. AliExpress, deținut de gigantul chinez Alibaba, a anunțat că își extinde capacitățile de depozitare locală ca răspuns la noile taxe, avertizând însă că acestea vor afecta gospodăriile cu venituri mici din Europa și vor „accentua criza costului vieții”.

Potrivit unor capturi de ecran consultate de Reuters, Temu a oferit unor cumpărători un discount pentru a contracara aceste taxe, un demers care subliniază eforturile de a atenua șocul prețurilor pentru consumatorii obișnuiți să comande bijuterii de trei euro sau rochii de cinci euro.

La rândul său, Shein a declarat că prioritatea sa este menținerea unor prețuri „competitive”, alături de servicii de livrare mai rapide și mai comode.