Noua prim-ministră a Moldovei a spus că orice reformă națională va fi făcută pentru votanții din țară, dar nu pentru Uniunea Europeană.

Anterior, în acest an, Bruxelles a anunțat că va mobiliza circa 600 milioane de euro, drept ajutor financiar, granturi și investiții pentru a ajuta Chișinăul să-și revină din pandemie. Dar banii vin cu stricte condiții, inclusiv privind reformele economice, precum și avansarea în lupta contra corupției.

Vorbind cu reporterul Euronews în timpul primei sale călătorii peste hotare, Natalia Gavrilița a spus că Moldova nu-și va asuma reformele doar ca să facă pe plac Uniunii Europene, ci pentru că asta au cerut votanții.

„Cetățenii din Moldova sunt obosiți de guvernări care mint, de politicieni care fură, de servicii publice care nu lucrează pentru oameni, sau decizii care nu iau în considerare interesul public”, a menționat șefa Guvernului de la Chișinău.

„Ceea ce au spus ei în aceste alegeri este că își doresc o guvernare, în care să poată avea încredere. Și aceasta înseamnă să se ia decizii în fiecare zi, ținând cont de beneficiul public, dar nu de beneficiul unora. Este aceasta o agendă pro-Europeană sau una pro-Rusă? De fapt este o agendă pro-cetățeni”, a adăugat Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a relatat că Guvernul condus de ea dorește să implementeze reforme ireversibile, precum și să facă din economia țării – una mult mai atractivă pentru investitorii străini.

„În 30 de ani de instabilitate și mare corupție, sectorul privat a devenit pătat de interese meschine. Ceea ce noi încercăm să facem este să reducem dramatic barierele de intrare. De aceea, noi vrem să demonopolizăm unele domenii”, a adăugat Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat că o guvernare bună și lupta contra corupției va face țara noastră una mult mai atractivă, ceea ce va ajuta și la reintegrarea regiunii separatiste transnistrene.

#euronews #Natalia Gavrilita #RM-UE

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.