Prim-ministra Natalia Gavrilița planifică să ceară 450 de milioane de euro țărilor UE, pe fondul „posibilității foarte reale” ca Gazprom din Rusia să nu mai livreze gaze naturale către Republica Moldova. Potrivit premierului, suma de bani va fi cerută pe 21 noiembrie, în cadrul conferinței de susținere a țării noastre, organizate în Franța. Declarațiile au fost făcute de Gavrilița, în cadrul unui interviu pentru Politico.

„Cel mai rău scenariu este că are loc o deconectare completă”, a declarat Gavrilița, adăugând că acest lucru ar crea un „compromis între deconectările consumatorilor și întreruperile de curent, sau dacă ne putem permite să plătim acest preț”, a spus ea.

Potrivit acesteia, Republica Moldova este mai slabă decât țările europene, conform tv8.md.

„Observăm riscuri de securitate și anxietate crescute, observăm o pierdere a puterii de cumpărare și o pierdere a salariilor reale. Suntem loviți mai tare de aceleași probleme pe care le au țările europene, dar, în același timp, suntem mult mai slabi pentru a face față acestor probleme”, a declarat prim-ministra.

Cât despre relațiile pe care le are Republica Moldova cu Rusia, Gavrilița a menționat că „ne continuăm relația diplomatic, dar, bineînțeles, lucrurile au devenit din ce în ce mai dificile.Viitoarea relație depinde foarte mult de evoluția războiului”.

Dacă Putin ar încerca să se amestece în treburile interne ale Republicii Moldova, prim-ministra a susține că „există anumite reguli în dreptul internațional și fiecare țară ar trebui să aibă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a ei, în special, țările mici depind foarte mult de respectarea acestor reguli”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova va primi, în noiembrie, 5,7 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi de la concernul rus Gazprom, „ceea ce reprezintă 51% din volumele agreate conform contractului”. Din acestea, 3,4 milioane de metri cubi pe zi vor fi livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului.

Malului stâng îi vor reveni 2,3 milioane de metri cubi pe zi. Astfel, regiunea transnistreană va primi cu peste 40% mai puțin gaz decât în luna octombrie.

#Gavrilita #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.