Gazprom va furniza o cantitate suplimentară de gaze Ungariei în iarna viitoare şi va oferi Chinei încă 600 de milioane de metri cubi în acest an, pe lângă obligaţiile contractuale, a declarat şeful grupului, Alexei Miller, citat de agenţia de presă rusă TASS, transmite Reuters.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu liderii ambelor ţări în timpul unei călătorii în China, săptămâna trecută, iar Miller a fost printre şefii de afaceri care l-au însoţit în călătorie.

Gazprom încearcă să compenseze pierderea majorităţii pieţelor sale din Europa, de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, în mare parte din cauza exploziilor care au deteriorat grav conductele sale Nord Stream de sub Marea Baltică, de anul trecut. Cercetările nu au stabilit încă cine a fost responsabil.

Ungaria este singurul membru al Uniunii Europene al cărui lider, premierul Viktor Orban, a menţinut legături amicale cu Putin de la invadarea Ucrainei, din februarie 2022. De asemenea, este membră a NATO. Orban i-a spus lui Putin, când s-au întâlnit marţi la Beijing, că Ungaria nu a vrut niciodată să se opună Rusiei şi că încearcă să salveze contactele bilaterale.

Ambasadorul Statelor Unite în Ungaria a declarat că decizia lui Orban de a merge la întâlnire este ”îngrijorătoare”.

Premierul Estoniei a spus că imaginile cu ei dându-şi mâna sunt ”foarte, foarte neplăcute”. Ungaria este văzută ca adversarul potenţial cheie la o decizie care urmează să fie luată în decembrie cu privire la deschiderea discuţiilor de aderare la UE cu Ucraina, care ar necesita sprijinul unanim al celor 27 de membri ai blocului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

UE, în ansamblul ei, şi-a redus drastic dependenţa de energia rusă, ca răspuns la războiul din Ucraina, dar TASS l-a citat pe Miller spunând într-un interviu TV că livrările suplimentare de gaze către Ungaria s-au ridicat în acest an la 1,3 miliarde de metri cubi.

”Şi avem un acord că vom furniza volume suplimentare în mod continuu în iarna viitoare”, a spus el.

Miller a arătat că cererea zilnică din China a fost, de asemenea, peste nivelurile contractate.

„Livrăm în mod regulat volume suplimentare pieţei chineze. Mai mult, facem asta de câţiva ani încoace. Anul acesta, cred că (volumul suplimentar) va fi de 600 de milioane de metri cubi de gaze”, a mai adăugat.

#gaze #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.